Locuitorii cartierului Gheorgheni din Cluj-Napoca le-au văzut la începutul anilor 90 forfotind pe lângă ei, la magazine, în staţia de autobuz, pe liniile de transport publice. Erau îmbrăcate în straie lungi negre, cu un guler alb şi cu o bentiţă albă mai lată pe marginea dinspre cap a vălului negru. „Pinguinii, pinguinii!”, le ciufuleau copiii, dar ele nu s-au supărat, nici nu s-au amestecat în a schimba replici cu ei. Prima casă a lor a răsărit tot atunci într-o curte lângă blocurile cele mai amărâte ale Gheorgheniului, blocuri de confort II, garsoniere confort III. Apoi a apărut un altar în aer liber, apoi prin anii 2000 o biserică nouă, albă. Apoi încă o casă cu chilii. Gata, erau instalate, deveniseră „Surorile din Gheorgheni”.
Sunt în număr de 48, cu voturile depuse, şi au o novice. Ordinul lor are o mănăstire la Cluj, una la Gherla şi alta la Baia Mare. Sunt de toate vârstele, unele mai tinere altele mai împovărate de ani. Programul zilnic constă din orele de rugăcine care încep dimineaţa devreme, programul zilnic, participarea le slujbe, şi se încheie cu rugăciunea de seară. În mănăstire fiecare soră are camera ei, rolul ei, îndatoririle ei. Sora Ana Maria Fekete a fondat în anii războiului o comunitate de Surori Baziliene în Biserica greco-catolică. Comunitatea intră în clandestinitate împreună cu biserica greco-catolică şi continuă să existe în toiul persecuţiei prin colaborarea cu Părinţii Iezuiţi care ajung la Gherla, tot din cauza persecuţiei, cu domiciliu obligatoriu. Sora Ana Fekete – superioara şi fondatoarea lor a fost dusă în închisoare, tinerele surori de atunci şi-au continuat cu devotament viaţa lor consacrată Domnului. Călugăriţele participau la Sf. Liturghie în biserica romano- catolică şi armeană. Aveau un program foarte bine organizat, de rugăciune, muncă şi recreaţie. Multe dintre ele s-au întors acasă în familie. Securitatea le-a anchetat, le-a urmărit. „Nu aveau cum să ne distrugă, noi am jurat şi aveam credinţă”, spune sora Angela. Au continuat să participe la slujbele în clandestinitate ale preoţilor greco-catolici, să aibă ajutorul călugărilor din Ordinul Bazilian Vasile Cel Mare, sau al comunităţii piariste romano-catolice. Deseori, la diverse evenimente sau întruniri, Sr. Ana le arăta novicelor, un document care era păstrat pe masă sub o cruce cu picior. Era aprobarea de la Roma pentru înfiinţarea Comunităţii.
Anul 1990 le-a adus marea schimbare. Intrau în legalitate şi abia atunci multă lume, colegi, rude, cunoştinţe şi-a putut explica felul lor de viaţă, celibatul, viaţa retrasă.
Ordinul Surorilor Baziliene este condus în acest moment de Sora Valentina. Este născută în 1962, a fost înveşmântată în clandestinitate în 1980 la 18 ani. A depus voturile simple în 1982 iar pe cele perpetue (pe viaţă), în 1987. Până în 1990 ea a fost superioara locală în clandestinitate. Din 2007 este Superioară Provincială. A studiat la Roma la Pontificio Istituto „Regina Mundi”anexat la Universitatea Pontificală Gregoriană, pe care l-a absolvit în 1998 cu diploma „Summa cum Laude” cu o lucrare de licenţă cu cu tema „Spiritul Sfânt în Sf. Vasile cel Mare”.
O lucrare de care sunt foarte mândre este înfiinţarea unei grădiniţe. În anul 1999 a început să funcţioneze în cartierul Andrei Mureşanu pe strada Zriny, aproape de Piaţa Cipariu o grădiniţă pe care surorile o patronează şi în ziua de azi. Grădinţa e amplasată într-o fostă casă familială pe care ele au amenajat-o şi au extins-o. Grădiniţa Confesională „Sfânta Ana” are acum înscrişi 86 de copii împărţiţi în cinci grupe. Copiii au pe lângă programa obişnuită cursuri de engleză, italiană, blok-flote, dansuri populare.
Ce fac surorile baziliene?
Sora Augusta activează de peste 10 ani la Cabinetul „Providence” unde se ocupă de mamele gravide şi de cele cu noi născuţi, în vederea consilierii lor pentru a aduce la viaţă copiii şi pentru a lupta împotriva avortului. Face lecţii de consiliere, gimnastică şi consultaţii, ecograf. Mai lucrează ca asistentă medicală şi ca educatoare la Grădiniţa Sf. Ana.
Sora Adriana Doci este asistentă medicală la Policlinica „Sf. Familie” din Cluj.
Sora Veronica Chindriş este bucătăreasă la Casa de Exerciţii Spirituale „Manresa”, a Părinţilor Iezuiţi din Cluj.
Sora Daniela Tămaş este vânzătoare la Libraria „Viaţa Creştină” din Cluj-Napoca.
Sora Veridiana Bolfa este bibliotecară la Biblioteca Facultăţii de Teologie de la Cluj.
Surorile Cristina Fârte, Marta David, Elisabeta Sângeorzan sunt educatoare la Gradiniţa Confesională „Sf. Ana”. Tot acolo lucrează şi surorile Natalia, Gabriela şi Ştefania.
Sora Antonia Sîngeorzan lucrează la Catedrala „Schimbarea la Faţă”din Cluj.
Sora Lucia Bumb este profesoară de muzică la Liceul Greco-catolic „Inochenţie Micu – Cluj”. Este şi administrator la Grădiniţa Confesională „Sf. Ana”.
De asemenea, munca de cateheză a copiilor din parohii este foarte importantă pentru ele.
Au grijă de săraci, oferind zilnic prânzul pentru 15 persoane. La Paşti şi Crăciun se îngrijesc să facă daruri săracilor din Cluj şi din satele apropiate.
Au făcut şi fac muncă de asistenţă a celor bolnavi şi batrâni la domiciliu, uneori în cadrul Asociaţiei catolice specializate, Caritas, dar şi în afara ei.
Sursa:transilvaniareporter.ro
