Din 1955, la inițiativa papei Pius al XII-lea, Biserica celebrează comemorarea liturgică a Sf. Iosif Muncitorul la 1 mai, Ziua Internațională a Muncii. Tatăl purtător de grijă al Fiului întrupat al lui Dumnezeu, umilul lemnar din Nazaret este omul ales de Dumnezeu să-i dea lui Isus primele învățături pentru viața socială, arătând prin exemplul său demnitatea muncii și valoarea mântuitoare a activității umane.
Comemorarea liturgică a Sf. Iosif Muncitorul a fost înființată cu scopul de a da o semnificație creștină Zilei Internaționale a Muncii, semnificație ce devine și mai importantă în timpurile noastre, marcate de o fază prelungită de criză economică. La nivel mondial, potrivit estimărilor, peste 202 milioane de oameni sunt șomeri.
Papa Francisc a avut cuvinte de mare impact în această privință: ”Când societatea este organizată în așa fel încât nu toți au posibilitatea de a munci, societatea aceea nu e justă”. Sfântul Părinte folosește cuvinte foarte dure la adresa actualului model de dezvoltare, care neagă multor oameni posibilitatea de a munci. ”Această economie ucide”, scrie fără jumătăți de măsură Papa Francisc în exhortația «Evangelii Gaudium», ”pentru că face să predomine legea celui mai puternic, în care cel puternic îl înghite pe cel mai slab”. În timpurile noastre, continuă Papa, ”există o nouă tiranie, invizibilă, uneori virtuală”, exercitată de o „piață divinizată”, în care domnește ”speculația financiară”, ”corupția ramificată” și ”evaziunea fiscală egoistă”.
La întâlnirea cu muncitorii Oțelăriilor de la Terni (Italia), Papa a denunțat drama șomajului care răpește demnitatea umană și distruge țesutul familial:
• ”(Șomajul) Este consecința unui sistem economic care nu mai are capacitatea de a crea locuri de muncă pentru că a pus în centrul atenției un idol, iar numele lui este banul! De aceea, diferiții protagoniști politici, social și economici sunt chemați să promoveze o altă perspectivă, bazată pe dreptate și solidaritate. Acest cuvânt, în momentul de față, riscă să fie scos din dicționar. Solidaritatea pare pentru mulți o înjurătură! Nu, este importantă solidaritatea, dar sistemul actual nu ține la ea, preferă să o elimine!” (Aula Paul al VI-lea, 20 martie 2014).
Actuala «cultură a rebutului», a spus Pontiful cu altă ocazie, a creat ceva nou: cei excluși nu sunt doar ”exploatați” ci respinși, aruncați la marginea societății ca pe un gunoi. Iar la predica Sfintei Liturghii de pe 1 mai de anul trecut Papa Francisc spunea:
• ”Persoanele sunt mai puțin importante decât lucrurile care aduc profit celor care dețin puterea politică, socială și economică. Unde am ajuns? La punctul în care nu mai suntem conștienți de această demnitate a persoanei, de această demnitate a muncii” (Sf. Liturghie în Casa Sf. Marta, 1 mai 2013).
”Unde nu este de muncă, lipsește demnitatea”, observă Papa Francisc, care subliniază că această cauzalitate nu este întâmplătoare: astăzi, numeroase sisteme sociale, politice și economice au ales în mod expres să mizeze pe exploatarea persoanei. Și în aceeași exhortație «Evangelii Gaudium», Sfântul Părinte vorbește de noile forme de sclavie în care munca face din om un sclav: ”În orașele noastre – afirmă - s-a introdus această crimă mafiotă și aberantă, iar mulți au mâinile pătate de sânge din cauza unei complicități comode și tăcute”.
• ”Câți oameni, în lumea întreagă, sunt victime ale acestei forme de sclavie, în care persoana este cea care slujește muncii, în timp ce munca ar trebui să fie cea care să slujească persoana. Cer fraților și surorilor în credință și tuturor oamenilor și femeilor de bunăvoință o alegere hotărâtă împotriva traficului cu ființe umane, în interiorul căruia este prezentă munca de sclav” (Audiența generală, 1 mai 2013).
În cuvintele sale, Papa Francisc îl citează pe Sfântul Ioan Paul al II-lea care spune că Biserica ”nu poate și nu trebuie să stea pe margine în lupta pentru dreptate” pentru că ”e necesară o voce profetică” într-o confruntare care urmărește să-i reducă la tăcere pe cei săraci, în timp ce alții ”nu vor să renunțe la privilegiile lor”.
• ”Dragi frați și surori, nu încetați niciodată să sperați într-un viitor mai bun! Luptați pentru aceasta, luptați! Nu vă lăsați prinși în capcană de vârtejul pesimismului, vă rog! Dacă fiecare își va îndeplini partea, dacă toți vor pune întotdeauna în centru nu banul ci persoana umană cu demnitatea ei, dacă se va consolida atitudinea de solidaritate și împărtășire fraternă, inspirată din Evanghelie, se va ieși din mlaștina unui anotimp economic istovitor și anevoios” (Aula Paul al VI-lea, 20 martie 2014).
Sursa:ro.radiovaticana.va
