Chemare la curaj și speranță – Celebrarea hramului Mănăstirii „Sfânta Macrina” și a Jubileului de 25 și de 50 de ani de viață consacrată a șase surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare
Duminică, 17 iulie 2022, la Cluj-Napoca s-a celebrat în mod solemn hramul Mănăstirii „Sfânta Macrina” a Surorilor Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, prin Sfânta Liturghie Arhierească desfășurată cu participarea a doi Ierarhi greco-catolici: Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla și invitatul de la Blaj, Preasfinția Sa Cristian, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a adus la acest frumos eveniment al Bisericii și binecuvântarea Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite (BRU). Celebrarea a avut și un semn vizibil al harului și roadelor consacrării vieții lui Dumnezeu: șase surori OSBM au fost aniversate la împlinirea a 25 de ani și 50 de ani de la depunerea voturilor perpetue.
Pentru acest eveniment, „s-a întors acasă” la Cluj-Napoca – cum s-a exprimat Maica Veridiana, Superioara provincială OSBM – Superioara generală a Ordinului Surorilor Sfântului Vasile cel Mare, Maica Marcela Runcan, cea dintâi superioară generală OSBM originară din România. Împreună cu Maica Marcela a venit, de la Casa generală OSBM din Roma, sora Emanuela, Vicară generală a Ordinului. De asemenea, au participat la bucuria surorilor Baziliene, Maica Teodorina, Superioara generală și un grup de surori din Congregația Surorilor Maicii Domnului (CMD).
Arhiereii au fost întâmpinați de copii cu pâine și sare și salutați cu bucurie de Maica Veridiana și de surori și de părintele capelan, pr. Ioan Pop. Sute de credincioși s-au unit în rugăciune la Sfânta Liturghie celebrată la un altar exterior, în curtea mănăstirii OSBM din cart. Gheorgheni, Cluj-Napoca. Intrarea spre altar s-a făcut din biserică, în procesiune. Preoții au urmat surorile sărbătorite și pe Ierarhi, apoi și-au înălțat împreună mâinile spre Cer în rugăciunea cea mai sublimă, Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice le-au dat surorile baziliene, dirijate de sr. Augusta OSBM.
Au concelebrat, împreună cu Ierarhii, pr. Marius Cerghizan, Vicar general, pr. Ioan Pop, capelan al mănăstirii, pr. Cristian Arinel Sabău, protopop de Cluj, pr. Olivo Bosa din Societatea lui Isus (SJ) și pr. Augustin din Ordinul Călugărilor Sfântului Vasile cel Mare. Au mai fost de față preoți și preoți călugări, în jur de douăzeci, din Eparhia de Cluj-Gherla și din alte Eparhii ale BRU, călugări din OSBM și SJ, studenți ai Seminarului Teologic eparhial, surori din Congregatio Jesu, din comunitatea Points-Cœur, membri ai Ordinului Terțiar Bazilian, ai Reuniunii Mariane, cunoscuți și rude ale surorilor sărbătorite, tineri astriști și tineri cercetași ai munților, tinerii fiind gata oricând să ajute, să ofere credincioșilor o îndrumare, o sticlă de apă, după cum fac de obicei la momentele celebrative.
Ziua însorită de vară, zi a Învierii și a speranței a fost pentru toți motiv de bucurie și mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul vieții consacrate în Biserică, pentru ocrotirea sfinților și exemplul vieților lor adâncite în Creatorul a toate, exemplu pe care surorile baziliene au ales să îl imite, încredințând lui Dumnezeu timpul vieții lor și întreaga lor ființă.
La începutul celebrării, Maica Marcela, Superioara generală a OSBM a rostit câteva cuvinte despre vocația la viața consacrată, în mod particular despre vocația surorilor sărbătorite în această zi, cărora le-a mulțumit pentru cei 50, respectiv 25 de ani de viață consacrată. A explicat semnificația spirituală a celebrării Jubileului, care, „în tradiția evreiască era un timp de bucurie, un an al iertării universale”, amintind și faptul că, recent, Papa Francisc, a numit Jubileul „un timp al reînnoirii «cărții de identitate»”. Și-a exprimat bucuria de a se afla împreună cu cei prezenți la serbarea hramului mănăstirii și a Jubileului a șase surori. A îndemnat surorile ca, în această zi, să privească la „mama noastră, Sfânta Macrina, această femeie curajoasă, cum o numește Sfântul Grigore, care, pentru timpul său a fost o inovatoare, formându-și comunitatea din servitoarele și mama sa, fapt care era împotriva obiceiurilor timpului său. Curajul Sfintei Macrina și dragostea pentru Domnul a inspirat și pe surorile noastre.”
A vorbit despre curajul surorilor de a-l sluji pe Cristos în perioada comunismului, oferind exemplul Maicii Ioana Bota și pe cel al sorei Iustina Iusco, care împlinesc 50 de ani de viață consacrată și despre nașterea de noi vocații la viața consacrată în perioada de după căderea comunismului, între care și cele ale surorilor sr. Cristina Fîrte, sr. Adriana Doci, sr. Iuliana Niculescu și sr. Lucia Bumb, care sărbătoresc Jubileul de 25 de ani. A mulțumit surorilor care își sărbătoresc jubileul, le-a felicitat pentru cei 50, respectiv 25 de ani de viață consacrată în Provincia Inima Neprihănită a Sfintei Fecioare Maria a OSBM. Le-a mulțumit pentru că au răspuns chemării lui Dumnezeu, pentru că l-au urmat ca persoane consacrate. A spus: „mulțumesc pentru că sunteți prezența sa rugătoare, vindecătoare și dătătoare de viață în mijlocul acestei lumi rănite, pentru apostolatul și rugăciunea voastră pe care le desfășurați în Biserică, pentru curajul alegerii și pentru fidelitate”. A îndemnat toate surorile să aibă în continuare curajul „de a arăta bucurie în a fi răspuns chemării Domnului, alegerii Sale de iubire și să mărturisiți Evanghelia Lui în slujba Bisericii, pentru că bucuria cea adevărată este bucuria și viața trăită în Cristos”. A amintit cuvintele Suveranilor Pontifi despre viața consacrată, îndemnând surorile la parcurgerea drumului sinodal la care a invitat Papa Francisc, și, pe acest drum de comuniune, să își reînnoiască bucuria consacrării, să mărturisească valoarea și frumusețea vieții consacrate. A încheiat, reluând îndemnul Papei Francisc adresat persoanelor consacrate: „să privim trecutul cu recunoștință, să trăim prezentul cu pasiune și să îmbrățișăm viitorul cu speranță”.
Cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie l-a rostit Preasfințitul Cristian, care, pornind de la Evanghelia duminicii, „a Vindecării celor doi îndrăciți din Gadara” (Mt 8,28-9,1) a vorbit despre vocația creștină, despre sfințenie și viața consacrată, despre curajul de a mărturisi credința. A spus: „suntem chemați la a fi împărați alături de Cristos. De aceea, Dvs, ca persoane consacrate, mărturisiți această Împărăție nouă care va veni”, pentru că, „sfințenia nu poate să ne lase indiferenți!” A atenționat: „Nu este suficient să credem în Isus, să ne temem de Isus, aceasta o făceau și cei doi îndrăciți – nu este suficient să mărturisim cu gura noastră, ci trebuie să ascultăm de ceea ce Isus ne spune, să punem în practică, să mărturisim cu viața, cu existența noastră ceea ce El a cerut ucenicilor Săi să facă, să îi ascultăm cuvântul și apoi să îl iubim pe Cel ce este Domnul nostru”.
La încheiere, surorile sărbătorite au făcut, solemn, în fața Ierarhului, a Superioarei generale și a Superioarei provinciale, a întregii Biserici, reînnoirea voturilor călugărești. Fiecare soră a fost recompensată, prin Superioara generală de la Roma, pentru anii de rugăciune și slujire, cu binecuvântarea apostolică a Sfântului Părinte Francisc, simbol al prețuirii și încredințării în rugăciune lui Dumnezeu de către Capul și Părintele Bisericii. Cu aceeași prețuire, Maica Veridiana a prezentat pe rând cele șase surori, cu specificul slujirii fiecăreia pe parcursul celor 25, respectiv 50 de ani de viață consacrată în OSBM. Împreună cu diploma care exprimă mesajul și binecuvântarea Papei Francisc, surorile sărbătorite au primit și câte un frumos buchet de flori.
Maica Veridiana a oferit, în numele Surorilor, Preasfinției Sale Cristian o amintire, o icoană a Mântuitorului iar Preasfințitului Claudiu, o candelă – simbol al luminii sfințeniei și al comuniunii – și un însemn episcopal: un engolpion purtând icoana Maicii Domnului orantă. A amintit că în curând și Preasfinția Sa Claudiu va avea un jubileu, la împlinirea a 50 de ani de viață! Ca urmare, a urmat un moment sărbătoresc în care întreaga comunitate de persoane consacrate, preoți, credincioși, au cântat cu bucurie, Episcopului lor, un „La mulți ani!” în întâmpinarea aniversării sale. Superioara provincială OSBM și apoi capelanul mănăstirii, pr. Ioan Pop, au mulțumit Ierarhilor, Preasfinției Sale Cristian și Preasfinției Sale Claudiu, pentru participare și comuniune, au mulțumit celor prezenți, în mod particular persoanelor consacrate, o mulțumire fiind adresată și postului Radio Maria, care în această zi și întreaga săptămână a transmis peste mări și țări glasul rugăciunii de la mănăstirea din Cluj a Surorilor Baziliene.
Ierarhul locului, Preasfinția Sa Claudiu a mulțumit la final Preasfințitului Cristian pentru că a răspuns invitației de a lua parte la această celebrare, a amintit: „Suntem toți o mare familie și sărbătoarea de astăzi, hramul Sfânta Macrina, ne aduce aminte de acest lucru: dacă ne uităm la familia Sfintei Macrina, la frați, surori, părinți, înțelegem ce înseamnă o legătură de sânge, dar mai ales o legătură spirituală și felul în care suntem cu toții frați și surori și chemați cu toții la sfințenie, împreună cu Sfântul Vasile cel Mare, Sfânta Macrina și cu toți sfinții. Nu sunt exemple pe care le găsim doar în icoane, ci trebuie să regăsim icoanele lor în sufletele noastre și icoanele noastre să fie luminate de exemplul lor.” A privit apoi spre „surorile care «au împlinit» un anumit număr de ani”, arătând că „de fapt au împlinit vocația lor, pentru că, atunci când împlinim un anumit număr de ani, nu sunt ani care trec, pe care i-am pierdut, ci sunt ani care ne apropie de împlinirea profeției pe care Dumnezeu o are cu fiecare dintre noi”. A subliniat faptul că, „toți suntem chemați la o viață consacrată prin Botezul nostru și, contemplând viața consacrată, suntem chemați să reînnoim promisiunile Botezului nostru”, cu atât mai mult cu cât și mesajul evanghelic al duminicii amintește că „în fiecare zi suntem chemați să îl alegem pe Cristos, să îl urmăm pe Cristos”. A încheiat, reamintind că fiecare aparține la marea familie a Bisericii „la care suntem chemați de către Cristos” și darul cel mai important care se poate face unii altora: „iubirea și purtarea în rugăciune”. În spiritul iubirii frățești, în momentele ce au urmat, surorile OSBM i-au chemat pe toți cei care au luat parte la sărbătoare la o agapă frățească.
