de Pr. Evaristo Sada
O mare formă de rugăciune a persoanelor căsătorite este rugăciunea de mijlocire. O rugăciune care reînnoiește iubirea în fiecare zi.
În acest sfârșit de săptămână am avut primul seminar de rugăciune pentru cuplurile căsătorite. Am rămas plin de recunoștință. În fiecare moment Spiritul Sfânt a fost prezent și activ, dar sâmbătă după-amiază a făcut-o într-un mod special.
Am făcut o procesiune euharistică, meditând la itinerariul vieții ca și pelerinaj spre cer, iar de la un altar la altul i-am mulțumit Domnului pentru darurile pe care ni le-a oferit.
La primul altar fiecare a mulțumit pentru darul propriului soț sau a propriei soții. La al doilea altar pentru darul fiilor; la al treilea pentru darul prietenilor; la al patrulea pentru darul lui Cristos Bunul Păstor; la al cincilea pentru darul Fecioarei Maria, în a cărei brațe ne abandonăm și în care ne punem încrederea. Nu suntem singuri.
La sfârșit, cuplurile au reînnoit promisiunile făcute la Botez. Atunci când am văzut iubirea, convingerea și emoția cu care au reînnoit aceste promisiuni, și am văzut de aproape frumusețea iubirii dintre soți, i-am mulțumit Domnului.
Îndurarea: iubire necondiționată
În timp ce fiecare cuplu trecea prin fața lui Isus Euharisticul pentru a-și reînnoi promisiunile, mă gândeam la istoria care se găsește în spatele fiecărui cuplu: dăruire reciprocă, fii, bucurii, suferințe, virtuți, mizerie, iertare, îndurare...Atunci când își confirmau unul altuia fidelitatea și dăruirea fără limite până la moarte, puteam să ating măreția îndurării. Cu siguranță că urcau la altar cu răni și durere, dar iubirea era mai puternică și a predominat.
Întrebarea cu privire la faptul dacă celălalt merită fidelitatea, era imediat îndepărtată de îndurare: îndurarea este iubirea pentru cei care nu o merită. Este iubirea necondiționată, până la extrem.
În acest fel prind viață cuvintele Domnului despre iertare, această Iubire care iubește până la sfârșit (cf. In 13, 1). Parabola stăpânului nemilos, care încoronează învățătura Domnului asupra comuniunii bisericești (cf. Mt 18, 23-35), se încheie cu aceste cuvinte: „Tot așa și Tatăl meu cel ceresc vă va face vouă dacă nu veți ierta - fiecare fratelui său - din inimile voastre”. Acolo, într-adevăr, „în adâncul inimii” totul se leagă și se dezleagă. Nu stă în puterea noastră să nu mai simțim sau să uităm ofensa; dar inima care se oferă Spiritului Sfânt, transformă rana în compătimire și purifică memoria, transformând ofensa în mijlocire (Catehismul Bisericii Catolice, nr. 2843).
Rugăciunea pentru cuplurile căsătorite
Văzând marile provocări ale cuplurilor ca soți și părinți, am realizat că o mare formă de rugăciune a persoanelor căsătorite este rugăciunea de mijlocire, și le-am propus ca de acum înainte, în fiecare zi, să recite această rugăciune unul pentru celălalt.
Doamne, te rog, dă-i soțului meu/soției mele (se zice cu voce tare numele), harul de a experimenta iubirea Ta, și de a ajunge la mântuirea veșnică, la sfârșitul vieții sale.
Maria, încredințez această intenție în mâinile tale.
Se poate dori ceva mai bun pentru persoana pe care o iubești cel mai mult?
Cred că este o rugăciune foarte puternică. O rugăciune care reînnoiește în fiecare zi iubirea conjugală, care transformă rana în compătimire, și pe care, nu am nici un fel de dubiu, Dumnezeu o ascultă cu plăcere.
Traducere: Liviu Ursu
Sursa:it.aleteia.org
