Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.
Cuvântul de învățătură al Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, în Duminica a IV-a din Postul Paștelui, 3 aprilie 2022, rostit în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare celebrată în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca:
Duminică, 3 aprilie 2022, Preasfințitul Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a celebrat Sfânta Liturghie, a Sfântului Vasile cel Mare în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca.
Lectura evanghelică a Duminicii a IV-a din Postul Paștelui (Mc 9,17-32) a prezentat momentul vindecării, de către Isus, la rugămintea unui tată din mulțime a fiului său, stăpânit de un „spirit mut și surd”.
A fost un prilej pentru Preasfințitul Claudiu să atragă atenția asupra importanței și actualității cuvântului Evangheliei, pe care, „de câte ori îl ascultăm, ne simțim interpelați. Dacă auzim vorbindu-se de vindecarea unui om bolnav, ne întrebăm și noi unde avem nevoie de vindecarea lui Isus în viața noastră, a familiei noastre, în lumea în care trăim? Dacă auzim vorbindu-se despre un orb, ne întrebăm în ce fel suntem orbi și noi în sens spiritual?”
În fragmentul evanghelic lecturat, spiritul «mut și surd», la porunca lui Isus, iese din copilul care a fost posedat de acest spirit. Cum poate fi aplicat acest moment în prezent? Preasfințitul Claudiu a spus: „în fiecare zi, în rugăciunea «Tatăl nostru» îi cerem lui Dumnezeu să ne mântuiască de cel rău, deci avem nevoie de o eliberare continuă.” Aceasta pentru că, atâta timp „cât suntem în lumea aceasta, suntem în mijlocul unui război. Poate nu-l vedem – așa cum vedem războiul din Ucraina –, dar suntem și noi în mijlocul unui război spiritual.”
„În mod paradoxal, ucenicii nu reușesc să alunge acest spirit. Isus eliberează copilul de spiritul mut și surd, le vorbește ucenicilor despre patima Sa, și, se spune în ultima propoziție a evangheliei: «dar ei nu înțelegeau cuvântul și se temeau să-L întrebe». Nu înțelegeau, fiindcă nu auzeau și nu puteau vorbi. Se aflau și ei sub influența duhului surd și mut: Isus le vorbește, dar ei nu înțeleg, nu aud așa cum se cuvine și nu reușesc să vorbească.”
La fel – a atenționat – și în prezent cuvântul evangheliei este ascultat dar se întâmplă să nu fie înțeles, se întâmplă „să auzim suferința fraților și a surorilor noastre și să nu o înțelegem cu adevărat”. „Nu ni se întâmplă ca Dumnezeu să ne vorbească și noi să nu auzim?”, sau, „nu ni se întâmplă, de asemenea, să nu reușim să vorbim cu Dumnezeu, să nu reușim să-I spunem păcatele noastre din rușine, din teamă, la fel ca ucenicii?” Prin urmare „și noi suntem interpelați și trebuie să cerem astăzi eliberarea pe care doar Isus ne-o poate da. Isus ne vorbește despre suferință, dar ne vorbește și despre Înviere. Iar noi uităm că, de fapt, suferința este un mijloc prin care ajungem la înviere.”
Preasfinția Sa Claudiu a indicat și calea de urmat în această luptă spirituală a prezentului: „Maica Sfântă este un aliat extrem de important în lupta spirituală”.
„Maica Sfântă ne ocrotește întotdeauna și ne conduce înspre Isus. În icoane, Maica Sfântă ni-L arată încontinuu pe Isus”.
„De ce este atât de important acest moment al auzului, al ascultării și al vorbirii, fiindcă urmează după Schimbarea la Față la care un glas din Cer spune ucenicilor: «Acesta este Fiul Meu, ascultați-L!» Este atât de important să ne eliberăm de acest spirit surd și mut fiindcă atât timp cât ne lăsăm în mâinile Lui, sub influența Lui, nu auzim cu adevărat ceea ce Dumnezeu ne spune”.
„Isus spune ucenicilor de ce nu au reușit să-l elibereze pe copil - primul motiv: Isus le spune «aduceți-l la Mine», adică, «nu voi sunteți cei care luptați, voi luptați în lupta Mea, împreună cu Mine, sub acoperământul Maicii Sfinte»”. La fel și în prezent: „atunci când aducem în fața lui Dumnezeu sărăcia noastră, nimicnicia noastră, totul devine bogăție și putere. Noi suntem praf și pulbere... creați din pământ. Dar atunci când ne deschidem inimile în fața lui Dumnezeu, suntem fiii și fiicele lui Dumnezeu (...) Singurul timp cu adevărat câștigat este acela în care suntem în fața lui Dumnezeu.” La fel și azi, „Isus ne spune: «Veniți la Mine» Suntem importanți, fiindcă suntem iubiți în mod infinit de către Dumnezeu. Aici stă adevărata noastră demnitate.”
Al doilea motiv pentru care ucenicii nu au reușit să-l elibereze pe copil: „fiindcă nu l-au adus la Isus. Apoi Isus le vorbește ucenicilor despre post și rugăciune. Ce este rugăciunea? Este cea mai sublimă formă de a vorbi, de a scăpa de muțenie. Noi vorbim cu adevărat atunci când vorbim cu Dumnezeu. De aceea este importantă rugăciunea, fiindcă doar Dumnezeu ne poate scăpa de spiritul mut.”
„Postul este de asemenea important fiindcă postim de la glasurile acestei lumi pentru a auzi cuvântul lui Dumnezeu. Postim de la luminile acestei lumi pentru a vedea lumina stelelor. Doar când diminuăm lumina acestei lumi reușim să vedem lumina stelelor. Postul și rugăciunea ne ajută să scăpăm de spiritul mut și surd. Și de aceea perioada liturgică pe care o trăim este atât de importantă. Nu postim doar fiindcă nu am mâncat o bucată de pâine, sau de carne – și aceasta este important, fiindcă noi avem nevoie de semne concrete –, dar, să nu ne rezumăm doar la aceasta. Ci, postul să meargă în sensul evangheliei de astăzi, să fie adevărată eliberare de spiritul mut și surd. De aceea, dacă vrem să mergem pe urmele lui Isus și să împlinim perioada Postului, să creștem în vorbirea cu Dumnezeu și cu frații noștri.
Să-I cerem lui Dumnezeu să ne elibereze de surzenie pentru a asculta cuvântul Lui. Să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu din fiecare clipă din viața noastră. Suntem tot timpul înconjurați de iubirea și de îndurarea lui Dumnezeu. Dar, pentru a asculta cuvântul Lui, trebuie să ne facem timp pentru El. Aici să stea convertirea noastră.
Îi cerem lui Dumnezeu: «Fii cu noi!», dar suntem de multe ori departe de Dumnezeu. Îi cerem să vină la noi, dar noi îi întoarcem spatele de cele mai multe ori. Să încercăm să identificăm aceste lucruri în viața noastră pentru ca perioada Postului să fie cu adevărat o perioadă de schimbare.”
Preasfințitul Claudiu a reamintit și indicat, din nou, puternicul sprijin pe care fiecare îl are aproape: „Să cerem mai ales ajutorul Maicii Sfinte, cea care calcă încontinuu capul șarpelui. Sub ocrotirea ei suntem în siguranță. Tot ce punem în mâinile ei este în siguranță.
D
e aceea a fost atât de important momentul în care Sfântul Părinte, Papa Francisc, în comuniune cu toți episcopii catolici din lume, cu toți preoții și persoanele consacrate, cu toți credincioșii din întreaga lume a consacrat Rusia, Ucraina și întreaga lume Inimii Neprihănite a Maicii Sfinte. Nu există un loc mai sigur în care să punem lucrurile noastre de valoare.
Pe urmele Sfântului Părinte, să învățăm să consacrăm Maicii Sfinte familiile noastre, toate lucrurile la care ținem. Tot ceea ce consacrăm Maicii Sfinte este în siguranță. De aceea, împreună cu Sfântul Părinte să continuăm și noi rugăciunea de consacrare. Are o extrem de mare valoare o consacrare pe care un părinte, tată sau mamă, o face pentru copii, pentru familie, pentru cei dragi.
Să consacrăm încontinuu viața noastră, trupurile noastre, familiile noastre, toate lucrurile importante la care ținem, să le consacrăm Maicii Sfinte și ea ne va scăpa cu siguranță, pe noi înșine, lumea în care trăim, de influența spiritelor surde și mute.”
