de M. Chiara Biagioni
"Merită să ne punem în jurul unei mese, să vorbim şi să intrăm în dialog. Este adevărat că suntem foarte diferiţi. Venim din ţări diferite. Dar toţi avem un vis comun pentru Mediterana, un vis de pace şi de prosperitate. Pentru aceasta trebuie să lucrăm toţi împreună". Cu aceste cuvinte, cardinalul Jean-Claude Hollerich, arhiepiscop de Luxemburg şi preşedinte al Comisiei Episcopatelor din UE (COMECE), trasează la agenţia SIR un bilanţ al întâlnirii episcopilor şi primarilor de la Mediterana la Florenţa. "Cetăţenia - spune cardinalul - este o temă foarte importantă pentru că toţi suntem cetăţeni. Oraşele noastre au o mare complexitate şi o mare diversitate, dar din aceste diversităţi şi complexităţi se poate naşte ceva nou şi pozitiv".
Ce strigă popoarele de la Mediterana?
Eu cred că nu trebuie uitat strigătul săracilor pentru că dacă sunt în desfăşurare schimbări, pentru ei nu s-a schimbat nimic. Aceşti oameni se află în situaţii în care se pierde speranţa. Avem adevărate lagăre în Libia. Locuri teribile de suferinţă şi insultare a demnităţii umane. Dacă nu-i punem pe cei mai slabi în centrul conversaţiilor noastre, nu vom reuşi să construim o Mediterană şi o Europă de pace. Există şi o sărăcie răspândită în ţările care au ieşire la Marea Mediterană. Există Africa aflată în spate, cu toate problemele sale, de la schimbarea climatică la conflictele aflate în desfăşurare. Există mari provocări şi aceste provocări cer ca noi să ne punem în jurul unei mese şi să discutăm împreună. Dacă nu facem asta, avem un viitor asemănător cu cel al Ucrainei şi Rusiei.
Dar Uniunea Europeană, Europa bogată din nord, este la înălţimea acestor provocări?
Mi-aş putea imagina ca să se facă mai mult, pentru că Europa nu a pierdut numai credinţa. Uneori a pierdut şi acest simţ al solidarităţii. Dar îi văd, de exemplu, pe tineri. Ei au valori foarte înalte şi vor să fie solidari cu lumea care suferă. Cred că a venit timpul pentru toţi oamenii de bunăvoinţă, catolici, creştini, ortodocşi, evanghelici, dar şi musulmani, evrei, să ne punem împreună şi să colaborăm pentru binele comun.
Europa s-a întors la un război în inima continentului. Cum a fost posibil să se ajungă la acest punct?
Este posibil, din nefericire. Dar trebuie să facem totul, dar spun într-adevăr totul, să facem toate eforturile posibile pentru a ne întoarce la negocieri, pentru a ne întoarce la o dezescaladarea violenţei. Războiul nu dă niciodată soluţii. Creează numai probleme noi. În război oamenii mor şi acest lucru este teribil. Mă face într-adevăr foarte trist toate acestea. Mă gândesc la catolicii noştri, la tot poporul ucrainean care suferă. Mă gândesc îndeosebi la toţi tinerii, la soldaţii care trebuie să ucidă şi la cei care sunt ucişi. Aceasta este o dezumanizare.
După criza războiului urmează drept consecinţă tragică urgenţa refugiaţi. Cum să ne pregătim pentru această realitate?
Toţi trebuie să facem un efort. Eu m-am gândit că am încă două camere în casa mea care nu sunt ocupate şi le voi da cu plăcere pentru refugiaţi. Trebuie să deschidem uşile caselor noastre şi cred că noi episcopii trebuie să dăm exemplu cei dintâi. A fi solidari înseamnă a fi gata să fim interpelaţi de suferinţa popoarelor.
Ce timp a venit astăzi în Europa?
Este timpul de a vedea fragilitatea fiinţei umane. Şi de a recunoaşte că păcatul există. Acesta este păcatul. Uneori noi în Biserica Catolică, am vorbit despre păcat pentru multe lucruri mici. Dar acesta este adevăratul păcat unde moartea este rezultatul final. Arată că noi toţi trebuie să ne convertim la umanitatea pe care Cristos a trăit-o. Trebuie să-l urmăm pe Isus, să încercăm să trăim Evanghelia.
În acest timp aşa de dificil şi întunecat, există speranţă?
Dacă, pentru că dacă Cristos a înviat din morţi, atunci există speranţă. Dar speranţa trece prin durere şi moarte. Nu este ceva uşor.
(După agenţia SIR, 26 februarie 2022)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
