Marți, 2 noiembrie 2021, papa Francisc a transmis un mesaj participanților la summit-ul COP26 de la Glasgow privind schimbările climatice. Mesajul pontifului a fost prezentat de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin.
”E nevoie de a acționa cu urgență, curaj și responsabilitate. A acționa pentru a pregăti un viitor în care omenirea să fie capabilă de a avea grijă de ea însăși și de natură”: spune papa Francisc în mesajul transmis participanților la summit-ul COP26 de la Glasgow privind schimbările climatice. Mesajul papei a fost prezentat în plenul lucrărilor de șeful delegației Sfântului Scaun, cardinalul secretar de stat Pietro Parolin.
Participanții la cea de-a 26-a sesiune a Conferinței Statelor Părți ale Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, organizată la Glasgow, în Scoția, în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie a.c., are în fața lor – remarcă papa în mesaj – ”importanta îndatorire” de a arăta întregii comunități internaționale ”dacă există realmente voința politică de a destina cu onestitate, responsabilitate și curaj” mai multe resurse umane, financiare și tehnologice care să reducă efectele negative ale schimbării climatice și să ajute populațiile mai sărace și vulnerabile.
După cum pandemia de Covid-19 a arătat că nu există alternative, în sensul că vom reuși să o învingem numai dacă vom răspunde cu toții împreună la această provocare, tot la fel stau lucrurile și în fața schimbării climatice: ”Nu avem alternative. Putem urmări atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris numai dacă se va acționa de o manieră coordonată și responsabilă”. În fața unor astfel de ”obiective ambițioase, dar imposibil de amânat”, papa îndeamnă participanții la COP26 să contribuie la ”construcția conștiincioasă a unui viitor în care comportamentele zilnice și investițiile economico-financiare să poată salvgarda condițiile unei vieți demne pentru umanitatea de astăzi și de mâine pe o planetă sănătoasă”.
Toate acestea constituie, fără îndoială, ”o schimbare de epocă, o provocare de civilizație pentru care este nevoie de angajarea tuturor, în special a țărilor cu capacități mai mari, care trebuie să-și asume un rol călăuzitor în domeniul finanțelor climatice, a decarbonizării sistemului economic și a vieții persoanelor, a promovării unei economii circulare, a susținerii țărilor mai vulnerabile în activitățile de adaptare la impactul schimbării climatice și în răspunsul la pierderile și pagubele care decurg dintr-un atare fenomen”.
La rândul său, subliniază în continuare papa în mesaj, Sfântul Scaun a adoptat o strategie de reducere la zero a emisiilor nete (”Net-Zero Emission”), atât prin angajamentul Statului Cetății Vaticanului de a atinge acest obiectiv înainte de 2050, cât și prin angajamentul Sfântului Scaun de a promova o educație în spiritul ”ecologiei integrale”. Demersul asumat are la bază convingerea că ”măsurile politice, tehnice și operative trebuie să meargă mână în mână cu un proces educațional care, mai ales în rândul tinerilor, să promoveze noi stiluri de viață și să favorizeze un model cultural de dezvoltare și de sustenabilitate centrat pe fraternitate și pe alianța dintre ființa umană și mediul natural”. Pontiful a amintit că, în această privință, inițiativa Sfântului Scaun a generat mii de proiecte în întreaga lume, iar Apelul comun în vederea COP26, semnat în 4 octombrie a.c. în Vatican alături de reprezentanți ai altor credințe, tradiții spirituale, culturi și domenii științifice exprimă necesitatea unui angajament comun ”în fața urgentei necesități de a iniția o schimbare de direcție”, pentru a renunța la ”cultura rebutării” și a adopta ”cultura îngrijirii” față de Casa noastră comună.
În această optică, reliefează pontiful în mesaj, ”rănile provocate omenirii de pandemia de Covid-19 și de fenomenul schimbării climatice pot fi comparate cu rănile care provin dintr-un conflict global”. La fel ca după cel de-al Doilea Război Mondial, afirmă papa Francisc, ”e necesar ca astăzi întreaga comunitate internațională să considere prioritară realizarea de acțiuni colegiale, solidare și clarvăzătoare”. ”Avem nevoie de speranță și de curaj. Omenirea are mijloacele pentru înfruntarea acestei transformări care cere o adevărată convertire, individuală și comunitară, precum și voința fermă de a întreprinde acest demers. Este vorba de tranziția către un model de dezvoltare mai integrală și integrantă, întemeiat pe solidaritate și responsabilitate; o tranziție în timpul căreia vor fi considerate cu atenție inclusiv efectele pe care le va avea în domeniul muncii”.
O atenție particulară în această tranziție trebuie acordată populațiilor mai vulnerabile, față de care s-a acumulat o ”datorie ecologică”, aspect care aduce în prim plan și datoria externă, a cărei presiune împiedică deseori dezvoltarea popoarelor. Papa cere, în acest context, lansarea ”unor proceduri atente și negociate de ștergere a datoriei externe, asociată unei structurări economice mai sustenabile și juste”, astfel încât toate popoarele să poată participa la dezvoltare.
”Din nefericire”, recunoaște papa la finalul mesajului, ”trebuie să constatăm cu amărăciune cât de departe suntem de obiectivele dorite pentru a contrasta schimbarea climatică. Trebuie spus cu sinceritate: nu ne putem permite acest lucru! În diferite momente, în vederea COP26, a reieșit cu claritate că nu mai este timp de așteptare; sunt atât de multe, de acum, chipurile umane suferinde ale acestei crize climatice: pe lângă impactul său din ce în ce mai frecvent și intens asupra vieții cotidiene a numeroase persoane, mai ales a populațiilor mai vulnerabile, ne dăm seama că aceasta a devenit și o criză a drepturilor copiilor și că, în viitorul apropiat, migranții mediului vor fi mai numeroși decât migranții conflictelor. E necesar a acționa cu urgență, curaj și responsabilitate. A acționa pentru a pregăti, totodată, un viitor în care omenirea să fie capabilă să aibă grijă de ea însăși și de natură. Tinerii, care în ultimii ani ne cer cu insistență să acționăm, nu vor avea o planetă diferită de cea pe care o vom lăsa lor, de cea pe care o vor putea primi în funcție de deciziile noastre concrete de astăzi. Acesta este momentul deciziei care să le dea tinerilor motive de încredere în viitor”.
