Duminica a III-a dupa Paști
Isus răsare din mormânt, înviind la o viață nouă. Nu învie precum tânărul din Nain sau ca și Lazăr, care ies din moarte pentru a se reîntoarce după o vreme din nou în mormânt. În caz contrar, Isus ar fi putut fi un mare sfânt, un mare profet, un bun exemplu pentru noi cei de astăzi, dar nimic mai mult, și viața noastră ar fi rămas aceeași. În schimb învierea Fiului lui Dumnezeu zdrobește puterea morții și de aceea odată înviat El nu mai moare. Pentru noi, cei care îl urmăm, moarte se transformă astfel într-o trecere către adevărata viață, deoarece piatra care marca sfârșitul oricărei speranțe, adevărat capăt de drum, este spulberată de lumina Învierii Domnului.
Din acest motiv, îndemnul Îngerului către femeile mironosițe, către ucenici și către Petru este acela de a se întoarce la acea Galilee în care totul a început, ce simbolizează viața lor de zi cu zi. Vor găsi aceeași Galilee și totuși o alta, aceeași viață și totuși diferită. Același Cristos și totuși într-o manieră nouă. Pe Fiul lui Dumnezeu Înviat vor trebui să învețe să-l caute, să-l găsească și să-l recunoască în fiecare colțișor și în fiecare moment al vieții lor.
Împreună cu Iosif din Arimateea, mergem și noi să primim Trupul Domnului, chezășie a Împărăției Cerurilor, ori de câte ori participăm la Sfânta Liturghie. Îndemnul Îngerului este același și pentru noi: întorcându-ne la casele noastre, în Galileea noastră, suntem chemați să-l găsim pe Cel Înviat prezent în mod tainic în fiecare clipă lângă noi, fiindcă Isus este de acum pururi în mijlocul nostru!
PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla
Ev Mc 15,43-16,8
Venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Iar Pilat s-a mirat că a şi murit şi, chemând pe sutaş, l-a întrebat dacă a murit de mult. Şi aflând de la sutaş, a dăruit lui Iosif trupul. Şi Iosif, cumpărând giulgiu şi coborându-L de pe cruce, L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă, şi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Şi dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt. Şi ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului? Dar, ridicându-şi ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; și era foarte mare. Şi, intrând în mormânt, au văzut un tânăr şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb, şi s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Isus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo îl veţi vedea, după cum v-a spus. Şi ieşind, au fugit de la mormânt, că erau cuprinse de frică şi de uimire, şi nimănui nimic n-au spus, căci se temeau.
