Secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun, mons. Richard Paul Gallagher, a adresat un mesaj video Naţiunilor Unite subliniind natura drepturilor omului, care trebuie respectate şi în relaţia cu măsurile actuale în vederea limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.
În mesajul prilejuit de cea de-a 46-a sesiune a Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Mons. Gallagher a îndemnat Naţiunile Unite "să redescopere fundamentul drepturilor omului, pentru a le implementa în mod autentic", chiar în contextul în care, în lume, continuă să fie decise măsuri pentru combaterea situaţiei de urgenţă cauzată de Covid-19.
Cea de-a 46-a Sesiune a Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a început luni, 22 februarie, la Geneva, în Elveţia, şi se desfăşoară on-line. Şedinţele au loc pe o perioadă de patru săptămâni, în primele trei zile desfăşurându-se reuniuni la nivel înalt, la care participă – în video-conferinţă – şefi de stat şi reprezentanţi de ţări şi regiuni.
De peste un an, "pandemia de Covid-19 a afectat fiecare aspect al vieţii, provocând pierderea multor vieţi şi punând sub semnul întrebării sistemele noastre economice, sociale şi de sănătate" – a spus mons. Gallagher în intervenţia sa, explicând că această situaţie "a pus sub semnul întrebării angajamentul nostru faţă de protecţia şi promovarea drepturilor universale ale omului, evidenţiindu-se în acelaşi timp relevanţa lor". Amintind cuvintele papei Francisc din ultima sa enciclică – "Fratelli tutti" – arhiepiscopul Gallagher a evidenţiat însemnătatea lor pentru timpul nostru, specificând că "recunoaşterea demnităţii fiecărei persoane umane" ne permite "să contribuim la renaşterea unei aspiraţii universale către fraternitate".
Prelatul a subliniat că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDH) afirmă că "recunoaşterea demnităţii intrinseci a tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii". La fel, Carta Naţiunilor Unite afirmă încrederea în " dreptul fundamental al omului – în demnitatea şi valoarea persoanei umane – în drepturile egale dintre bărbaţii şi femeile din naţiunile mari şi mici".
Arhiepiscopul Gallagher a subliniat, de asemenea, că aceste două documente recunosc un adevăr obiectiv: faptul că fiecare persoană umană este, în mod natural şi universal, înzestrată cu demnitate umană. Acest adevăr, a subliniat prelatul în continuare, "nu este condiţionat de timp, loc, cultură sau context". Recunoscând că acest angajament solemn este "mai uşor de pronunţat decât de atins şi de pus în practică", secretarul pentru Raporturile cu Statele a deplâns faptul că aceste obiective sunt "încă departe de a fi recunoscute, respectate, protejate şi promovate în orice situaţie".
Arhiepiscopul Gallagher a continuat spunând că o autentică promovare a drepturilor fundamentale ale omului depinde de bazele din care derivă acestea. Prin urmare, el a avertizat că orice practică sau sistem care tratează drepturile într-un mod abstract – separat de valorile preexistente şi universale – riscă să le submineze raţiunea de a fi, şi într-un astfel de context, instituţiile pentru drepturile omului devin susceptibile de "prevalente mode, viziuni sau ideologii".
Prelatul a avertizat, de asemenea, că într-un astfel de context de drepturi lipsite de valori, sistemele pot impune obligaţii sau sancţiuni care nu au fost niciodată prevăzute de Stat, ceea ce poate contrazice valorile pe care ar fi trebuit să le promoveze. De asemenea, se poate "presupune" ajungerea la crearea de aşa-numite drepturi, care nu au o bază obiectivă şi, astfel, "se îndepărtează de scopul lor de a sluji demnitatea umană".
Ilustrând inseparabilitatea dintre drepturi şi valori prin exemplul dreptului la viaţă, secretarul pentru Raporturile cu Statele şi-a exprimat aprecierea pentru faptul că, conţinutul său, a fost "extins progresiv la combaterea actelor de tortură, a dispariţiilor forţate şi a pedepsei cu moartea; la protejarea persoanelor în vârstă, a migranţilor, a copiilor şi a maternităţii". Prelatul a definit aceste evoluţii ca fiind extensii rezonabile ale dreptului la viaţă, deoarece îşi au baza fundamentală în binele intrinsec al vieţii şi, de asemenea, deoarece "viaţa, înainte de a fi un drept, este mai ales un dar care trebuie iubit şi protejat".
Monseniorul Gallagher a subliniat că, în faţa actualei situaţii de pandemie de Covid-19, unele măsuri puse în aplicare de autorităţile publice pentru a garanta sănătatea publică au împiedicat exercitarea liberă a drepturilor omului. Propunând ca "orice soluţie privind exercitarea drepturilor omului pentru protecţia sănătăţii publice să provină dintr-o situaţie de strictă necesitate", prelatul a menţionat că "un anumit număr de persoane, aflându-se în situaţii de vulnerabilitate – precum vârstnici, migranţi, refugiaţi, indigeni, persoane strămutate intern şi copii – au fost afectate în mod disproporţionat de criza actuală". Aceste schimbări, a mai spus, "trebuie să fie proporţionale cu situaţia, aplicate într-un mod nediscriminatoriu şi utilizate numai atunci când nu sunt disponibile alte mijloace".
Arhiepiscopul Gallagher a reiterat, de asemenea, urgenţa de a proteja dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, evidenţiind în special faptul că "credinţa religioasă şi exprimarea acesteia se află, în conştiinţa sa, în centrul demnităţii persoanei umane". Subliniind că modul global în care s-a răspuns la pandemia de Covid-19 a evidenţiat că "înţelegere solidă a libertăţii religioase a fost erodată", secretarul pentru Relaţiile cu Statele a reiterat convingerea Sfântului Scaun, recunoscută de diferite instrumente ale drepturilor omului, cu privire la faptul că "libertatea religioasă tutelează şi mărturia sa publică şi exprimarea sa, atât individuală cât şi colectivă, publică şi privată, în forme de cult, de respectare a prescripţiilor şi de educaţie". Prin urmare, pentru a respecta valoarea intrinsecă a acestui drept, arhiepiscopul Gallagher recomandă autorităţilor politice să se angajeze – alături de liderii religioşi, de organizaţii religioase şi de liderii societăţii civile – în vederea promovării libertăţii religioase şi de conştiinţă.
Monseniorul Gallagher a observat că actuala criză ne oferă o oportunitate unică de a ne apropia de multilateralism "ca expresie a unui sentiment reînnoit de responsabilitate globală, solidaritate bazată pe justiţie şi pe realizarea păcii şi a unităţii în cadrul familiei umane, care este planul lui Dumnezeu pentru lume". Secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun a reamintit îndemnul adresat de papa Francisc în enciclica "Fratelli tutti" de a recunoaşte demnitatea fiecărei persoane şi de a promova fraternitatea universală şi încurajarea – adresată tuturor – de a fi disponibili pentru a depăşi ceea ce ne separă şi de a combate consecinţele diferitelor crize.
Mons. Gallagher şi-a încheiat mesajul dând asigurări în privinţa angajamentului şi colaborării Sfântului Scaun în această direcţie.
