”Fecioara Maria, femeie rugătoare” a fost tema catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 18 noiembrie 2020, desfășurată în biblioteca Palatului Apostolic și transmisă live pe canalul Youtube Vatican News. Cea de-a 15-a cateheză din seria dedicată rugăciunii a început cu o pericopă din evanghelia după Sf. Luca în care citim: ”Când au împlinit toate după Legea Domnului, s-au întors în Galiléea, în cetatea lor, Nazarét. Iar copilul creştea şi se întărea, plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era asupra lui. Iar mama lui păstra toate aceste cuvinte în inima ei” (2,39-40.51b).
Papa Francisc: «În parcursul nostru de cateheză despre rugăciune, o întâlnim astăzi pe Fecioara Maria ca femeie rugătoare. Fecioara Maria se ruga. Atunci când lumea încă nu o cunoaște, când este o fată simplă logodită cu un bărbat din casa lui David, Maria se ruga. Ne putem închipui tânăra din Nazaret reculeasă în rugăciune, în dialog continuu cu Dumnezeu, care în curând avea să-i încredințeze misiunea ei. Ea este deja plină de har și neprihănită încă de la zămislire, dar încă nu știe nimic despre vocația ei surprinzătoare și extraordinară și de marea învolburată pe care va trebui să o străbată. Un lucru este sigur: Maria aparține marii cete a celor cu inima smerită pe care istoricii oficiali nu-i cuprind în cărțile lor, dar cu care Dumnezeu a pregătit venirea Fiului său».
Maria, a continuat papa, este în rugăciune atunci când arhanghelul Gabriel vine ca să-i aducă vestea cea bună la Nazaret. Dar acel ”Iată-mă!”, mic și imens, care în acel moment face să tresalte de bucurie întreaga făptură, a fost precedat în istoria mântuirii de alții prin ascultarea și disponibilitatea lor la voința lui Dumnezeu.
Papa Francisc: «Nu există o modalitate mai bună de a se ruga decât a se dispune asemenea Mariei într-o atitudine de deschidere, de inimă deschisă la Dumnezeu. ”Doamne, ceea ce vrei tu, atunci când vrei tu și așa cum vrei tu”. Altfel spus, cu o inimă deschisă la voința lui Dumnezeu. Și atunci, Dumnezeu răspunde întotdeauna. (...) O rugăciune simplă, dar prin care punem viața noastră în mâinile Domnului: El să fie cel care ne conduce. Cu toții ne putem ruga în acest fel, aproape fără cuvinte».
”Rugăciunea”, a spus mai departe papa Francisc, ”știe să potolească neliniștea. Noi suntem neliniștiți, vrem întotdeauna lucrurile înainte de a le cere și le vrem pe loc. Această neliniște ne face rău, iar rugăciunea știe să îmblânzească neliniștea, știe să o preschimbe în disponibilitate. Când sunt neliniștit, mă rog și rugăciunea îmi deschide inima și mă face disponibil la voința lui Dumnezeu”.
De altfel, ”Maria însoțește în rugăciune întreaga viață a lui Isus, până la moartea și învierea sa. La sfârșit, ea continuă și însoțește primii pași ai Bisericii pe cale de a se naște (cf. Fapte 1,14). Maria se roagă împreună cu discipolii care au trecut prin scandalul crucii. Se roagă cu Petru, care a cedat în fața fricii și a plâns de remușcare. Maria este acolo, cu discipolii, în mijlocul bărbaților și femeilor pe care Fiul ei i-a chemat să formeze Comunitatea sa. Maria nu face pe preotul între ei, nu! Este Mama lui Isus care se roagă împreună cu ei, în comunitate, ca una din comunitate. Se roagă cu ei și se roagă pentru ei. Mai departe, rugăciunea ei precedă viitorul care stă se împlinească: prin lucrarea Spiritului Sfânt ea a devenit Maica lui Dumnezeu și tot prin lucrarea Duhului Sfânt ea devine Maica Bisericii”.
Papa Francisc: «În Fecioara Maria, fireasca ei intuiție feminină este înălțată de uniunea ei foarte specială cu Dumnezeu în rugăciune. De aceea, citind Evanghelia, notăm că ea pare uneori să dispară pentru ca apoi să iasă din nou la vedere în momentele cruciale. Maria este deschisă la glasul lui Dumnezeu care conduce inima ei și care îi călăuzește pașii acolo unde este nevoie de prezența ei. (...) Maria nu spune niciodată: ”Veniți, vă voi rezolva eu lucrurile”. Ea spune: ”Faceți ceea ce El vă va spune”, îndreptând întotdeauna atenția spre Isus. Această atitudine este tipică discipolului, iar ea este prima discipolă. Ea se roagă ca Mamă și se roagă ca discipolă».
În paginile evangheliei despre copilăria lui Isus, evanghelistul Luca o descrie astfel: ”Maria păstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei” (2,19). Se poate spune de aceea, a remarcat la rândul său papa Francisc, că ”toate cele care i se întâmplă în jur, ajung să se oglindească în adâncul inimii ei: zilele pline de bucurie, ca și momentele cele mai întunecoase, când îi este greu să înțeleagă pe ce drumuri trebuie să treacă mântuirea. Toate ajung în inima ei, ca să fie trecute prin sita rugăciunii și să fie transfigurate. Că este vorba de darurile Magilor sau de fuga în Egipt, până la înfricoșătoarea vineri a patimii: pe toate Mama le păstrează și le duce în dialogul ei cu Dumnezeu”.
Papa Francisc: «Cineva a asemănat inima Mariei unui mărgăritar de inestimabilă strălucire, format și șlefuit de primirea răbdătoare a voinței lui Dumnezeu prin intermediul misterelor lui Isus meditate în rugăciune. Ce frumos ar fi dacă și noi am putea să semănăm un pic cu Mama noastră! Cu inima deschisă la Cuvântul lui Dumnezeu, cu inima tăcută, cu inima ascultătoare, cu inima care știe să primească Cuvântul lui Dumnezeu și îl lasă să crească ca o sămânță a binelui Bisericii».
La saluturile finale, adresându-se credincioșilor polonezi, papa a amintit că Biserica celebrează în această zi comemorarea liturgică a Fericitei Carolina Kozka, martiră, care a îndurat moartea pentru a-și apăra virtutea curăției, și a subliniat că exemplul ei arată ”valoarea curăției, respectul pentru trupul uman și pentru demnitatea femeii”. La salutul pentru credincioșii italieni, pontiful a menționat că anual se amintește în 18 noiembrie consacrarea, în 1626, a bazilicii Sfântul Petru, și în 1854, a bazilicii Sfântul Paul, formulând urarea ca această comemorare liturgică, ce pune în lumină semnificația bisericii, edificiu sacru în care se adună credincioșii, ”să trezească în noi toți conștiința că fiecare este chemat să fie un templu viu al lui Dumnezeu”.
În fine, nelipsitul salut pentru cei în vârstă, tineri, bolnavi și soții recent căsătoriți:
Papa Francisc: «Vă îndemn să iubiți Biserica Domnului, să cooperați cu generozitate și entuziasm la edificarea ei, să trăiți jertfa rugăciunii și a suferinței voastre ca pe o contribuție prețioasă la edificarea Bisericii Domnului, locuință a Celui Preaînalt printre noi».
Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, urmată de binecuvântarea apostolică a papei, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
