Avem atâtea comori pe care ni le invidiază străinătatea; să le adunăm, ca să nu se dea uitării. Să strângem toate aceste comori şi să le păstrăm pentru ca generaţiile viitoare să nu spună că noi nu m fost înţelegători ai datoriei noastre.
( Din discursul Mitropolitului Alexandru Nicolescu la deschiderea Muzeului Blajului/ 1939)
Înfiinţarea Muzeului Arhiepiscopiei Majore Greco-Catolice cu sediul la Blaj prin decretul Preafericirii Sale Cardinal Lucian vine să împlinească o dorinţă veche a ierarhilor Bisericii noastre, acesta având rolul să reconstituie vizibil evoluţia Bisericii în drumul secular pe care l-a parcurs în cult, cateheză, cultură şi în celelalte activităţi inerente prezenţei sale în societatea românească.
Am putea spune fără să greşim că asistăm de fapt la reînfiinţarea unui muzeu al Bisericii Greco-Catolice la Blaj, pentru că înaintaşii noştri creatori de instituţii culturale fiind conştienţi de istoria Bisericii şi de rolul avut de Blaj în istoria transilvăneană şi naţională au adunat şi au expus cu pioasă grijă şi smerenie cucernică, izvoade vechi, acte, cărţi, manuscrise şi probabil obiecte şi antichităţi.
Primii au fost călugării bazilitani de la Mănăstirea Sfânta Treime munca lor fiind continuată de Capitlul Bobian care a păstrat această tradiţie de a colecţiona, însă în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 multe obiecte au fost pierdute, furate şi risipite. Atunci au fost arse cărţi şi documente, distruse piese de mobilier, topite monede şi confiscate alte piese care au ajuns în muzeele din Ungaria.
Un impuls important primesc Şcolile Blajului prin legile şcolare maghiare de după anul 1850 care au cerut înfiinţarea de muzee pe lângă şcolile secundare acesta fiind momentul în care ia fiinţă la Blaj muzeul de ştiinţe naturale îmbogăţit cu o colecţie de arheologie. Inventarul muzeului se diversifica anual datorită apelului profesorilor blăjeni adresat elevilor, care aduceau din parohii cărţi vechi, monede, ceramică romană şi obiecte de cult însă donaţii veneau şi de peste Carpaţi în special din Bucovina.
În paralel Mitropolia deţinea o colecţie de obiecte de cult, documente, picturi, antimise, obiecte personale ale foştilor Mitropoliţi pe care le valorificase într-o colecţie în cadrul Cancelariei mitropolitane. O importantă zestre păstra şi Biblioteca Centrală (în perioada interbelică aici funcţiona un muzeu bisericesc şi etnografic) care se preocupa de colecţionarea obiectelor de cult, sesiza Mitropolia de existenţa lor şi propunea modalitatea de valorificare a acestora.
Cel care schimbă sistemul muzeal la Blaj este profesorul Ştefan Manciulea, care în calitate de director al Bibliotecii Centrale dar şi director a Muzeului, profită de oportunitatea construirii Palatului Cultural din Blaj şi astfel uneşte colecţiile muzele risipite pe la liceu, la Bibliotecă, şi Mitropolie înfiinţând astfel în 4 săli de la etaj Muzeul istoric- etnografic şi de artă religioasă. Inaugurat cu ocazia Serbărilor de la 3/15 mai 1939 după ce iniţial se lucrase timp de un an pentru organizare, inventariere şi aranjare Muzeul expunea obiecte de cult, obiecte istorice şi de artă populară după cum însuşi Ştefan Manciuea-directorul muzeului scria ...La intrarea în interiorul clădirii străjuiesc două uşi vechi de biserică, lucrate din lemn masiv de stejar, cu sculpturi, tăieturi şi înflorituri artistice săpate în ele(...). Alături de ele stă, aproape ascunsă, piatra modestă, cu slove latineşti tăiate în ea, pusă în zidul castelului mitropolitan încă din veaacul XVI de către întemeietorul Gheorghe Bagdi. Pereţii scării ce urcă spre etaj, sunt împoobiţi şi acoperiţi cu icoane pe sticlă şi lemn, dipome de recunoştinţă, tablouri şi vederi, alături de care stau atârnate cele două cununi, trimise la Blaj, din partea Academiei Române şi a ASTREI la moartea lui Timotei Cipariu. Un dulap este încărcat cu manuscrise şi tipărituri arabe, moştenite de Biblioteca Centrală de la Timotei Cipariu. Exemplare rare scrise sau tipărite în această limbă, apoi o liturghie în limba siriană, 2 exemplare de thoră, un mare număr de antimise şi dalterii, precum şi un calendar vechi tăiat în lemn pe cele 12 luni aale anului.
Fotografii, vederi şi albume vădesc opera întreprinsă şi realizările Mitropolitului Vasile Suciu, care au culminat în ridicarea atîtor şcoli puse în serviciul bisericii şi neamului. Diplomele împărăteşti de numire ale episcopilor uniţi, bulele papale şi acte împărăteşti, scrisori ale lui Inochentie Micu, actul de înfiinţare a şcolilor Blajului din 1754, manuscrise ale corifeilor Şcoii Ardelene, obiecte ale Mitropoliţilor Şuluţiu, Vancea, Mihaly de Apşa şi V. Suciu, portrete ale episcopilor, a lui Bunea şi Cipariu precum şi alte figuri de seamă a neamului şi bisericii greco-catolice. Interior de biserică şi tipografia blăjeană, icoane, cruci, prapori, odăjii şi sfeşnicele care au stat odinioară în faţa iconostasului din biserica curţii mitropolitane, potire, cădelniţe şi Liturghierul dăruit bisericii din Bucerdea de către Marica fiica lui C. Brâncoveanu.
Din păcate în anul 1948 prin desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, Muzeul împreună cu colecţia de la Mitropolie vor avea de suferit. Muzeul intră în administrarea statului, întreaga colecţie aflată în cancelaria mitropolitană intră în patrimoniul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, documentele de arhivă vor fi duse la centrele judeţene ale Arhivelor Statului ( Cluj şi Alba) sau la Biblioteca Academiei filiala Cluj-Napoca. Documentele de arhivă indică procesele verbale prin care obiectele de muzeu din cancelarie au fost predate Mitropoliei Ortodoxe (30 icoane pe sticlă , 45 icoane pe lemn, 61 tablouri şi fotografii diferite, 3 icoane mari litografiate, 1 machetă cu secţiunea transversală a unei biserici , 4 sfeşnice, 3 papuri vechi, 5 antimise) dar şi diferite obiecte de cult aflate în capela reşedinţei mitropolitane ( 2 mantii arhiereşti, 8 omofoare arhiereşti, 4 nabederniţe arhiereşti, 9 brâie, 9 feloane, 20 epitrahile, 4 orare diaconeşti, 5 stihare diaconeşti, 2 stihare preoţeşti albe, 18 perechi mânecuţe, 3 patene, 9 antimise, 1 cămasă albă de sfinţire arh., 5 mitre arhiereşti, 1 camelafcă arh., 2 brâie de reverendă, 4 scufii roşii, 8 perechi mănuşi arhiereşti, 4 sfeşnice cu 3 braţe, 5 sfeşnice simple, 2 sfeşnice de lemn, 3 cruci de lemn, 1 troiţă, 4 cruci de metal,1 cruce de metal în toc, 2 tămâiere, 1 potir de sticlă, 1 potir de metal, 2 căni arhiereşti de metal, 1 lighean arhieresc, 1 disc, 1 copie, 5 cădelniţe, 2 perechi de dichire/ trichire, 1 garnitură copie, steluţă şi linguriţă, 1 chivot port. cărţi de ritual, 1 Evanghelie cu antimis, 6 liturghiere , alte cărţi, 6 condici de servicii bisericeşti, 1 farfurie aurită pentru anaforă, 13 icoane mari, 11 icoane mijlocii şi mici, 6 goblenuri, 7 portrete de papi, 16 tablouri de de foşti ierarhi gr. cat. în ulei, 5 tablouri religioase acuarelă, 5 fotografii cu scene din viaţa ierarhilor şi a bisericii, 1 tron arhieresc pluşat cu post pentru picior, 1 chivot, 1 masă de altar)
În deceniul 7 al secolului trecut sediul Muzeului se va schimba acesta fiind aşezat în fostul castel mitropolitan, până după anii 90 iar după retrocedarea castelului către Mitropolia Greco-Catolică, Muzeul se mută într-o altă locaţie în parcul central, Clubul tineretului, în prezent fiind din nou mutat in fostul sediu al Colegiului Pedagogic Gheorghe Şincai.
Refacerea Muzeului Bisericii Greco-Catolice reprezintă un demers anevoios întrucât patrimoniul muzeal este risipit pe întreg teritoriul Mitropoliei în prezent fiind iniţiată o campanie de de colectare în parohii, însă Muzeul poate scoate la lumină întregul proces de înculturare a credinţei catolice în spaţiul răsăritean românesc. Fiecare obiect religios exprimă de fapt modul în care oamenii s-au raportat la Dumnezeu, de aceea considerăm că o astfel de instituţie de cultură însufleţeşte comunităţie bisericeşti putând deveni o modalitate eficientă de căutare şi de dezbatere în strânsă legătură cu prezentul şi viitorul societăţii româneşti.
Pr. Dr. Florin Gheorghiu
Bibliografie:
Manciulea, Ştefan, Biblioteca Centrală/ Muzeul Blajului, (retipărire), Editura Buna- Vestire, Blaj, 2012.
Manciulea, Ştefan, Istoria Blajului, Editura Astra, Blaj, 2001.
Seiceanu, Teodor, Buzaşi, Ion, Blajul - o istorie în texte alese, Imprimeriile Unirea Press, Alba-Iulia, 1998.
