Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a primit 125 de inregistrari in format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Romanesc al Radio Europa Libera in decembrie 1989, alte 415 materiale, din perioada 1956-1991, fiind achizitionate anul trecut.
Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), citat de Mediafax, acest demers face parte dintr-un proiect derulat in parteneriat cu Hoover Institution Archives, Stanford University (California, SUA), care presupune digitizarea a 3.350 de inregistrari realizate de Departamentul Romanesc al Radio Europa Libera pe parcursul a mai bine de 30 de ani.
Prima parte a arhivei, continand 415 materiale din perioada 1956-1991, a fost transmisa IICCMER in luna mai a anului trecut, inregistrarile din arhiva americana fiind achizitionate din fonduri publice, a precizat institutul, intr-un comunicat.
Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile la sediile IICCMER si Hoover Institution Archives California, iar unele extrase vor fi postate pe un website. De asemenea, o copie a arhivei digitale a Departamentului Romanesc al Radio Europa Libera va fi depusa la Arhivele Nationale ale Romaniei.
Presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a aratat ca acest demers va fi continuat daca vor exista resursele necesare.
"Atata vreme cat vom avea resursele necesare, vom continua sa aducem acasa arhiva Europei Libere si sa o facem disponibila pentru publicul din Romania. Nu se poate imagina o analiza a regimului comunist fara inventarierea opozitiei si a reactiilor jurnalistilor de la acest legendar post de radio. Europa Libera si oamenii ei au facilitat revolutia din 1989, iar achizitionarea acestor inregistrari, in anul in care comemoram 25 de ani de la acele evenimente, reprezinta o reusita", a spus Andrei Muraru, citat in comunicat.
Considerat cel mai important fenomen mediatic al Romaniei de pana in 1989, Radio Europa Libera a jucat un rol determinant in istoria recenta a tarii, premisele pentru inlaturarea totalitarismului si orientarea spre democratie datorandu-se in mare masura acestui post de radio.
"Impotriva Europei Libere autoritatile comuniste au indreptat un intreg arsenal de masuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondentei si atentate impotriva angajatilor acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul international Carlos Sacalul si banda sa au comis, asa cum arata ultimele cercetari, la indemnul si cu complicitatea Securitatii, un atentat cu bomba asupra sediului din Munchen al postului de radio", se mai arata in comunicat.
In anul 2001, statul roman a recunoscut importanta si meritele postului de radio, reprezentantii acestuia primind distinctii si diplome "ca semn al durabilei recunostinte si pretuiri a poporului roman".
In 2008, cand emisiunile destinate Romaniei au incetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural in grad de mare ofiter pentru contributia la promovarea libertatii de exprimare, in special in timpul Romaniei comuniste.
Intre 1950 si 1989, sectia romana a Radio Europa Libera a fost condusa de: Mihail Farcasanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghita Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismarescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stinisoara si Nestor Ratesh. Printre vocile postului de radio Europa Libera de-a lungul existentei au fost: Ghita Ionescu, Noel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Serban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu si Liviu Tofan.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc este un organism guvernamental care studiaza, documenteaza si sustine constientizarea publica a istoriei comunismului in Romania, prin proiecte de cercetare, educationale, editoriale si muzeale. Activitatea IICCMER analizeaza natura, scopul si efectele totalitarismului din Romania in perioada 1945 -1989, dar si memoria acestui regim in exilul romanesc si in perioada postcomunista.
Sursa:www.hotnews.ro
