Episcopii africani şi europeni solicită, într-o declaraţie comună, un parteneriat just şi responsabil, cu atenţia orientată asupra popoarelor, în vederea summit-ului UE-Uniunea Africană 2020, programat să aibă loc la Bruxelles, în luna octombrie.
Africa şi Europa, două continente legate de rădăcini comune şi de proximitatea geografică, sunt acum unite şi de preocuparea privind consecinţe devastatoare ale pandemiei Covid-19 asupra familiilor şi comunităţilor, "în special a celor care se află în situaţii de dificultate şi vulnerabilitate, în ambele continente". De aici izvorăşte decizia preşedinţilor Comece (Comisia Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană) şi Secam (Simpozionul Conferinţelor Episcopale din Africa şi Madagascar) de a redacta o declaraţie comună în vederea celei de-a şasea întâlniri la vârf a liderilor din Uniunea Europeană şi din Uniunea Africană.
Preşedinţii Comece şi Secam – cardinalii Jean-Claude Hollerich şi Philippe Nakellentuba Ouédrago – salută eforturile liderilor europeni şi africani în vederea întâlnirii de la Bruxelles, din octombrie 2020, îndemnându-i "să orienteze lucrările pregătitoare pe baza principiilor demnităţii, responsabilităţii şi solidarităţii umane, cu accent pe opţiunea preferenţială faţă de cei săraci, pe grija faţă de protejarea Creaţiei şi pe urmărirea binelui comun". "Credem cu tărie că Africa şi Europa pot deveni motoarele unei revitalizări a cooperării multilaterale", declară cei doi preşedinţi.
Documentul intitulat "Dreptatea va înflori şi pacea va abunda", inspirată din Psalmul 72, oferă o serie de recomandări care vizează redimensionarea relaţiilor politice şi economice intercontinentale, astfel încât să conducă la un parteneriat corect şi responsabil, care să aibă în centru popoarele; un parteneriat în favoarea dezvoltării umane integrale, a securităţii şi a păcii.
Biserica Catolică din ambele continente împărtăşeşte preocuparea pentru acele persoane, familii şi comunităţi care, aflate deja în condiţii defavorabile şi de vulnerabilitate, acum, din cauza pandemiei, se află şi mai mult într-o situaţie de "sărăcie extremă, foame, lipsa unui acces echitabil la serviciile sociale de bază, corupţie, violenţă, atacuri teroriste şi persecuţii împotriva comunităţilor religioase vulnerabile, exploatare sălbatică a resurselor naturale şi degradarea mediului". Printre solicitări se numără şi cererea cardinalului Ouédrago privind "anularea totală a datoriei ţărilor africane, permiţându-le astfel o revigorare din punct de vedere economic".
În declaraţia comună, cei doi cardinali amintesc, de asemenea, mesajul de speranţă al exortaţiei apostolice post-sinodale "Ecclesia în Africa", a sfântului Ioan Paul al II-lea care, şi după 25 de ani, "ne umple şi astăzi de încurajare şi râvnă pentru a contribui la rezolvarea aceste provocări". Credem – scriu în concluzie cardinalii Hollerich şi Ouédrago – că principiile şi valorile privind demnitatea umană, solidaritate, opţiunea preferenţială pentru cei săraci, destinaţia universală a bunurilor, promovarea dezvoltării umane integrale, gestionarea responsabilă a resurselor planetei, precum şi urmărirea binelui comun, continuă să fie principalul ghid în vederea definirii răspunsurilor şi acţiunilor politice.