La 12 martie 1838, apare primul ziar românesc din Transilvania, cu titlul „Gazeta de Transilvania”. A fost fondat de George Barițiu, la Brașov, sediul primei redacții fiind în Casa Mureșenilor.
George Barițiu, fiu de preot greco-catolic, considerat a fi întemeietorul presei româneşti din Transilvania, a fost format la școlile greco-catolice ale Blajului, care transmiteau generațiilor de intelectuali ai secolului al XIX-lea mesajul cărturarilor Şcolii Ardelene, potrivit căruia cultura are rolul determinant în evoluţia unei națiuni.
După absolvirea Academiei Teologice din Blaj, Barițiu și-a început activitatea didactică ca profesor de fizică în Mica Romă, apoi a continuat-o la Liceul comercial din Braşov, oraș în care va fonda „Gazeta de Transilvania”.
Publicația lui Barițiu era redactată în casa Mureșenilor, iar tipărirea era executată la tipografia Gött. Printre primi săi colaboratori la editarea ziarului, care apărea o dată pe săptămână, au fost cei doi veri: Andrei Mureșanu și Iacob Mureșianu, alți doi fii de seamă ai Bisericii Greco-Catolice formați în Școlile Blajului.
Din 1839, prin „Slobozenia” Curții cu numărul 50483/2055, este permisă tipărirea Gazetei de două ori pe săptămână. În primii ani, articolele erau scrise exclusiv cu alfabet chirilic, însă după anul 1852 se vor folosi alfabetele chirilic și latin. Pe lângă gazetă se publica și suplimentul „Foaie literară”, precum și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, un supliment cultural de sâmbătă și duminică.
Publicația lui Barițiu, jucând un rol important în afirmarea drepturilor românilor din Transilvania, după evenimentele din 1848-1849 a fost suspendată. Întrucât redactorul a refuzat să dea o declarație prin care să-și retragă afirmațiile făcute în unele articole și corespondențe despre revoluția de la 1848, conducerea ziarului este preluată de Iacob Mureșianu, care după câteva luni va primi autorizaţia de editare şi redactare a Gazetei și al suplimentului Foaie pentru minte, inimă și literatură .
Începând cu 1878, Gazeta de Transilvania va avea un nou redactor, în persoana dr. Aurel Mureșianu, fiul lui Iacob, care a renunţat la o strălucită carieră juridică în capitala imperiului pentru a prelua în conducerea celui mai cunoscut și influent ziar românesc din Transilvania. Sub redacția acestuia, în 1884, Gazeta va deveni cotidian, iar din1888, va fi tipărită la Tipografia „A. Mureșianu”.
În decursul timpului, Gazeta de Transilvania s-a bucurat de colaborarea unor personalități de seamă din viața culturală și politică a românilor, însă odată cu înstalarea puterii comuniste în România aceasta și-a încetat apariția.
ACC
