Cuvintele lui Isus care spune ”Fericiți cei blânzi [pentru că ei vor moșteni pământul]” (Mt 5,5) au fost în centrul catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 19 februarie 2020, cu participarea a mii de romani și pelerini în Aula Paul al VI-lea. La saluturile adresate pelerinilor de pe toate continentele, pontiful a menționat prezența unei delegații care însoțea ”Flacăra benedictină”, condusă de arhiepiscopul de Spoleto – Norcia, mons. Renato Boccardo, și de abatele de Montecassino, dom Donato Ogliari. Adresându-se la final tinerilor, bolnavilor și soților recent căsătoriți, papa i-a îndemnat: ”Puneți-vă încrederea în Domnul și străduiți-vă să intrați în planurile sale, acceptând ca mântuirea sa să ajungă la voi pe alte căi decât cele la care ne-am aștepta”.
La începutul catehezei, a patra din seria dedicată Fericirilor evanghelice, un lector a proclamat o pericopă din Psalmul 37 (vv. 3.8-11): ”Încrede-te în Domnul și fă binele, locuiește pământul și păstrează-ți credința! Renunță la mânie, depărtează de la tine furia: nu te aprinde, ca să nu faci răul; fiindcă cei ce fac rele vor fi nimiciți, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor moșteni pământul. Încă puțin și cel rău nu va mai fi, te vei uita după locul lui și nu-l vei mai găsi, dar cei sărmani vor moșteni pământul și se vor bucura de multă pace”.
Vorbind pe larg despre cea de-a treia din cele opt Fericiri evanghelice, papa a subliniat că termenul ”blând” vrea să spună ”dulce, bun, politicos, lipsit de violență”. De altfel, ”blândețea se arată în momentele de conflict, se vede după cum unul reacționează la o situație potrivnică. Oricine poate să pară blând când totul e liniștit, dar cum reacționează «sub presiune», dacă este atacat, ofensat, agresat?”
Papa Francisc: «Într-o pericopă, Sfântul Paul face referință la ”blândețea și bunătatea lui Cristos” (2Cor 10,1). La rândul său, Sfântul Petru amintește atitudinea lui Isus în timpul patimii: nu răspundea și nu amenința, pentru că ”s-a dat pe sine în mâna celui care judecă cu dreptate” (1Pt 2,23). Blândețea lui Isus se vede în forță în Pătimirea sa».
În Sfânta Scriptură, a reluat papa Francisc la cateheză, cuvântul ”blând” îl desemnează și pe cel care nu deține pământuri în proprietate, drept care este surprinzător faptul că cea de-a treia beatitudine evanghelică spune întocmai că cei blânzi ”vor moșteni pământul”. În realitate, această Fericire citează Psalmul 37, proclamat la începutul catehezei, unde se stabilește o legătură între a fi blând și a moșteni pământul. ”Aceste două lucruri, dacă ne gândim bine, par a fi incompatibile”, a recunoscut pontiful. ”Într-adevăr, posesia pământului este domeniul tipic al conflictului: se combate deseori pentru un teritoriu, pentru a obține hegemonia asupra unei anumite zone. În războaie, cel mai puternic domină și cucerește alte suprafețe de pământ”.
Dar pentru a indica fericirea celor blânzi, se spune că ei nu cuceresc pământul, ci îl ”moștenesc”. În Scripturi, verbul ”a moșteni” are un sens și mai profund. Poporul lui Dumnezeu numește ”moștenire” chiar țara lui Israel, care este Țara Făgăduinței.
Papa Francisc: «Acel pământ este o promisiune și un dar pentru poporul lui Dumnezeu și devine semn al unei realități mult mai mari decât un simplu teritoriu. Există un ”pământ”, îngăduiți-mi jocul de cuvinte, care este Cerul, adică pământul către care noi ne îndreptăm: noile ceruri și noul pământ spre care noi mergem (cf. Is 65,17; 66,22; 2Pt 3,13; Ap 21,1). Prin urmare, cel blând este cel care ”moștenește” cel mai sublim dintre teritorii. Nu este un leneș, un ”slab” care își găsește o morală de repliere pentru a rămâne departe de probleme. Dimpotrivă! Este o persoană care a primit o moștenire și nu vrea să o risipească. Cel blând nu este unul care se acomodează, ci discipolul lui Cristos care a învățat să apere un altfel de pământ. El apără pacea sa, apără raportul său cu Dumnezeu, apără darurile lui Dumnezeu, păstrând milostivirea, fraternitatea, încrederea, speranța. Pentru că persoanele blânde sunt persoane milostive, fraterne, încrezătoare și persoane cu speranță».
Opusul blândeții, pe de altă parte, este mânia, ”păcatul mâniei, o pornire violentă al cărei impuls îl cunoaștem cu toții. Cine nu s-a mâniat vreodată? Toți”.
Papa Francisc: «Trebuie să răsturnăm Fericirea și să ne punem o întrebare: câte lucruri am distrus prin mânie? Câte lucruri am pierdut? Un moment de aprindere poate să distrugă atâtea lucruri; se pierde controlul și nu se judecă ceea ce este cu adevărat important și se poate ruina legătura cu un frate, uneori de o manieră iremediabilă. Din cauza mâniei, atâția frați nu mai vorbesc unii cu alții, se îndepărtează unul de celălalt. Este contrarul blândeții. Blândețea strânge la un loc, mânia separă».
Blândețea cucerește atâtea lucruri, ”este capabilă să învingă inima, să salveze prieteniile și atâtea altele, pentru că persoanele se mânie, dar apoi se calmează, se răzgândesc și se întorc pe urmele lor, iar atunci se poate reconstrui cu ajutorul blândeții”.
Papa Francisc: «”Pământul” de cucerit cu ajutorul blândeții este mântuirea acelui frate de care vorbește deseori Evanghelia după Matei: ”Dacă te ascultă, l-ai câștigat pe fratele tău” (Mt 18,15). Nu există pământ mai frumos decât inima celuilalt, nu există teritoriu mai frumos de câștigat decât pacea regăsită cu un frate. Acela este pământul de moștenit cu ajutorul blândeții!»
Primiți la final binecuvântarea apostolică invocată de papa Francisc la încheierea audienței generale, miercuri, 19 februarie 2020, în aula Paul al VI-lea, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
