S-a născut la 15 februarie 1794 la Abrud, jud. Alba şi a decedat la 7 septembrie 1867 la Blaj.
A făcut studiile primare la Abrud, gimnaziale la Zlatna şi universitare teologice la Seminarul Teologic din Blaj (1810-1814).
Hirotonit preot în 1814 a funcţionat ca protopop în Bistra (1921-1836), apoi ca vicar în Şimleul Silvaniei (1836-1850), episcop unit la Blaj, ales în 1850 şi înscăunat în 1851.
În 1853, când Episcopia Blajului a devenit mitropolie, este numit Arhiepiscop şi Mitropolit al Bisericii Române Unite din Transilvania, cu reşedinţa la Blaj.
La izbucnirea revoluţiei din 1848 este prezent la Adunarea Naţională de la Blaj, din 3/15 mai 1848, după propria mărturisire, ar fi „cuvântat la Blaj împotriva unirei Transilvaniei cu Ungaria”.
În perioada blăjeană a vieţii sale, organizează învăţământul primar şi secundar, îmbogăţindu-l cu materii noi, realizează studii cercetări asupra istoriei şi a Bisericii românilor din Transilvania.
La Conferinţa din 11-12 februarie 1861 din Alba-Iulia a cerut autonomia Transilvaniei şi acordarea drepturilor românilor din Ardeal. Împreună cu Andrei Şaguna a întocmit documente adresate Curţii imperiale pentru obţinerea de drepturi pentru naţiunea română din Transilvania.
A lăsat testamentar domeniile sale din Cenade, Şpring şi Vidrasău „pentru văduvele preoţilor, studenţi şi alte scopuri culturale”, dorindu-şi înfiinţarea unei universităţi româneşti.
A scris studii care privesc istoria bisericească a românilor din Transilvania, majoritatea rămase în manuscris.
(Ana Hinescu, Arcadie Hinescu, Oameni de ieri şi de azi ai Blajului, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2012, p. 530)
