”Isus, care este Cuvântul lui Dumnezeu, a venit să ne vorbească, prin cuvintele sale și prin viața sa. În această primă Duminică a Cuvântului lui Dumnezeu mergem la originile predicării sale, la izvoarele Cuvântului vieții”: a spus papa Francisc la Sf. Liturghie celebrată duminică, 26 ianuarie 2020, în bazilica San Pietro, prin care s-a marcat pentru prima dată ”Duminica Bibliei”.
Credincioșii care au luat parte la Sf. Liturghie au primit spre aducere aminte o ediție specială a Sfintei Scripturi, cu speranța că aceasta va deveni un adevărat însoțitor pe drumul de fiecare zi al vieții creștine.
Făcând un comentariu la Evanghelia duminicii despre începutul predicării lui Isus (Mt 4,12-23), Sfântul Părinte a remarcat că aceasta ne ajută să înțelegem ”cum, unde și cui a început să predice Isus”.
Papa Francisc: «Cum a început? Cu o frază foarte simplă: ”Convertiți-vă, pentru că s-a apropiat împărăția cerurilor” (v. 17). Aceasta este baza tuturor discursurilor sale: să ne spună că împărăția cerurilor este aproape. Ce înseamnă aceasta? Prin împărăția cerurilor se înțelege împărăția lui Dumnezeu, adică modul său de a domni, de a se raporta față de noi. Acum, Isus ne spune că împărăția cerurilor este aproape, că Dumnezeu este aproape. Iată noutatea, primul mesaj: Dumnezeu nu este departe, Cel care locuiește în ceruri a coborât pe pământ, s-a făcut om. A îndepărtat barierele, a redus la zero distanțele. Nu noi am meritat aceasta: El este cel care a coborât, care a venit în întâmpinarea noastră».
În această perspectivă, îndemnul ”Convertiți-vă!” poate fi înțeles prin ”Schimbați-vă viața!”. ”Schimbați-vă viața pentru că a început un nou mod de a trăi: s-a terminat timpul de a trăi pentru sine însuși, a început timpul de a trăi împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu, cu ceilalți și pentru ceilalți, cu iubire și pentru iubire”.
Nu întâmplător, ”dacă vedem unde a început să predice Isus, descoperim că a început chiar din regiunile considerate pe atunci «întunecoase» (...), din Galileea păgânilor”, numită astfel pentru că acolo locuiau oameni de etnii, limbi și culturi diferite; altfel spus, o răscruce de ”pescari, vânzători și străini, un loc în care nu se găsea nici de departe ”puritatea religioasă a poporului ales”. Isus nu a început ”din atriul templului din Ierusalim, ci din partea opusă a țării, din Galileea păgânilor, dintr-un loc de graniță. A început dintr-o periferie”.
Papa Francisc: «Putem prinde un mesaj de aici: Cuvântul care mântuiește nu merge în căutarea unor spații rezervate, sterilizate, sigure. Vine în complexitatea noastră, în întunecimile noastre. Astăzi, ca și atunci, Dumnezeu dorește să viziteze acele locuri unde ne gândim că El nu ajunge. De câte ori, în schimb, noi suntem cei care închidem ușa, preferând să ținem ascunse confuziile noastre, opacitățile noastre și formele de duplicitate. Le sigilăm înăuntrul nostru, în timp ce mergem la Domnul cu vreo rugăciune formală, fiind atenți ca adevărul său să nu ne zdruncine pe dinăuntru. (...) Lui Isus, care a parcus drumul spre mare, să-i deschidem drumurile noastre cele mai întortocheate, cele pe care le avem în noi și pe care nu vrem să le vedem sau le ascundem, să lăsăm să intre în noi Cuvântul său».
Referitor la cea de-a treia întrebare, cui a început Isus să vorbească, Evanghelia – a remarcat pontiful la omilie – ne spune că ”primii destinatari ai chemării au fost doi pescari: nu persoane selecționate cu acuratețe în baza capacităților sau oameni religioși care stăteau în templu să se roage, ci oameni obișnuiți care erau la muncă”. Isus le spune: ”Vă voi face pescari de oameni” (v. 19).
Papa Francisc: «Vorbește unor pescari și folosește un limbaj pe care ei îl pot înțelege. Îi atrage pornind de la viața lor: îi cheamă acolo unde sunt și cum sunt, pentru a-i implica în însăși misiunea sa. ”Iar ei, părăsind îndată năvoadele, l-au urmat” (v. 20). De ce îndată? Pentru că, pur și simplu, s-au simțit atrași. Nu au fost rapizi și pregătiți pentru că au primit un ordin, ci pentru că au fost atrași de iubire. Pentru a-l urma pe Isus nu sunt îndeajuns bunele strădanii, este necesar a asculta zi de zi chemarea sa. Numai El, care ne cunoaște și ne iubește până la capăt, ne face să înaintăm în larg pe marea vieții. Cum a făcut cu acei discipoli care l-au ascultat».
Iată de ce, a încheiat Sfântul Părinte, ”avem nevoie de Cuvântul său: ca să ascultăm, printre miile de cuvinte de fiecare zi, acel unic Cuvânt care nu ne vorbește despre lucruri, ci despre viață”.
Papa Francisc: «Dragi frați și surori, să facem loc în noi Cuvântului lui Dumnezeu! Să citim zilnic un vers din Biblie! Să începem cu Evanghelia: să o ținem deschisă pe comoda casei, să o avem în buzunar, la noi, sau în geantă, să o vizualizăm pe celular, să o lăsăm să ne inspire în fiecare zi. Vom descoperi că Dumnezeu ne este aproape, că luminează întunericul nostru și, prin iubire, conduce în larg viața noastră».
