Papa Francisc a promulgat în data de 9 mai 2019 o scrisoare apostolică motu proprio, intitulată ”Vos estis lux mundi”, prin care stabilește noile norme valabile pentru întreaga Biserică referitoare la gestiunea abuzurilor comise în dauna minorilor și a adulților vulnerabili.
Inițiativa de astăzi vine după cea din 26 martie a.c., când papa a promulgat un motu proprio, o nouă lege pentru Statul Cetății Vaticanului și Curia Romană, precum și linii pastorale de acțiune pentru a întări protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile.
Prin motu proprio ”Vos estis lux mundi” papa Francisc stabilește noile proceduri pentru a semnala hărțuiri și violențe, precum și pentru a se asigura că episcopii și superiorii persoanelor consacrate sunt chemați să dea cont de activitatea lor. Se introduce, printre altele, obligația ca preoții și persoanele consacrate să semnaleze abuzurile. De asemenea, fiecare dieceză are îndatorirea de a organiza un sistem ușor accesibil publicului pentru a primi semnalări.
În acest articol al lui Andrea Tornielli vă oferim un rezumat al scrisorii apostolice motu proprio a papei Francisc ”Vos estis lux mundi”.
«”Vos estis lux mundi” – ”Voi sunteți lumina lumii”. Domnul Nostru Isus Cristos îl cheamă pe tot omul care crede să fie exemplu luminos de virtute, integritate și sfințenie». Luate din Evanghelia de la Matei, acestea sunt titlul și primele cuvinte ale noului motu proprio al papei Francisc dedicat luptei împotriva abuzurilor sexuale comise de unii preoți și unele persoane consacrate, precum și a acțiunilor sau omisiunilor episcopilor și superiorilor ”menite să interfereze sau să eludeze” anchetele privind abuzurile. Papa amintește că ”crimele de abuz sexual îl ofensează pe Domnul Nostru, cauzând daune fizice, psihologice și spirituale victimelor și lezează comunitatea credincioșilor”. Se menționează, în particular, responsabilitățile pe care le au succesorii apostolilor în a preveni aceste crime. Documentul reprezintă un rod ulterior al întâlnirii despre protecția minorilor, desfășurată în Cetatea Vaticanului în februarie 2019. Stabilește noi norme procedurale pentru a combate abuzurile sexuale și a se asigura ca episcopii și superiorii persoanelor consacrate să dea cont de activitatea lor. Normele au o valoare universală și se aplică, prin urmare, pentru întreaga Biserică Catolică.
Un ”oficiu” pentru reclamații în orice dieceză
Printre noutățile prevăzute există obligația, pentru toate diecezele din lume, să înființeze înainte de luna iunie a anului 2020, ”unul sau mai multe sisteme stabile și ușor accesibile publicului pentru a prezenta semnalări” referitoare la abuzurile comise de preoți și persoane consacrate, folosirea de material pedo-pornografic și acoperirea abuzurilor. Normele nu specifică în ce anume constă aceste ”sisteme”, pentru a lăsa diecezelor alegerea operativă, care va putea să varieze în funcție de diversitatea culturilor și a condițiilor locale. Ceea ce se vrea este ca persoanele care au suferit abuzuri să poată recurge la Biserica locală cu siguranța de a fi bine primite, sigure că vor fi protejate de represalii și că semnalările lor vor fi tratate cu cea mai mare seriozitate.
Obligația de a semnala
Altă noutate privește obligația valabilă pentru toți preoții și persoanele consacrate de ”a semnala cât mai repede” autorităților bisericești toate știrile despre abuzurile de care au aflat, precum și eventualele omisiuni și acoperiri în gestiunea cazurilor de abuz. Dacă până acum această obligație privea, într-un anumit sens, numai conștiința individuală, de acum înainte devine o obligație legală stabilită la nivel universal. Obligația ca atare este introdusă numai pentru preoți și persoanele consacrate, dar chiar și toți credincioșii laici pot și sunt încurajați să folosească ”sistemul” pentru a semnala abuzuri și hărțuiri înaintea autorităților bisericești competente.
Nu doar abuzuri asupra minorilor
Documentul are în vedere nu doar hărțuirile și violențele asupra minorilor și a adulților vulnerabili, dar se referă și la violența sexuale și la hărțuirile comise ca urmare a abuzului de autoritate. Această obligație include și orice fel de caz de violență asupra călugărițelor din partea preoților, precum și cazul de hărțuire în dauna seminariștilor sau a novicilor care au trecut de vârsta de 18 ani.
”Acoperirile”
Printre elementele care ies în evidență se află și stabilirea, ca o categorie specifică, a așa-numitului comportament de acoperire care constă în ”acțiuni sau omisiuni îndreptate spre a interfera sau a eluda anchetele civile sau anchetele canonice, administrative sau penale, în contul unui preot sau al unei persoane consacrate cu privire la delictele” de abuz sexual. Este vorba de cei care, învestiți cu poziții de o responsabilitate precisă în Biserică, în loc să urmărească abuzurile comise de alții, le-au ascuns, oferind protecție presupusului vinovat în loc să tuteleze victimele.
Tutela persoanelor vulnerabile
Documentul ”Vos estis lux mundi” pune accentul pe importanța tutelării minorilor (înțelegând aici persoanele sub 18 ani) și persoanele vulnerabile. Este lărgită noțiunea de ”persoană vulnerabilă”, care nu mai este restrânsă doar la persoanele care nu au ”uzul obișnuit” al rațiunii, pentru a cuprinde și cazurile ocazionale sau tranzitorii de incapacitate de a înțelege și de a voi, precum și dizabilitățile de ordin fizic. În această privință, noul motu proprio preia prevederile din recenta lege din domeniu valabilă pentru Statul Cetății Vaticanului (nr. CCXCVII din 26 martie 2019).
Respectarea legilor statelor
Obligația de a semnala episcopului locului sau superiorului ordinului călugăresc nu interferează și nu modifică nicio altă obligație de reclamație existentă eventual în legile respectivelor țări: normele actuale ”se aplică fără a aduce prejudicii la drepturile și obligațiile stabilite în orice loc de legile statale, în particular la cele referitoare la obligația de a semnala autorităților civile competente”.
Tutelă pentru cel care denunță și pentru victime
Semnificative sunt și paragrafele dedicate tutelării celor care se prezintă pentru a face o semnalare. Cei care aduc la cunoștință știrile despre abuzuri, după cele prevăzute în motu proprio, nu pot să fie supuse ”prejudecăților, represaliilor sau discriminărilor” din cauza celor semnalate. O atenție specială se cere și în fața problemei privind victimele care în trecut au fost reduse la tăcere: aceste norme stabilesc că ”nu poate să fie” impus acestora ”nicio impunere de tăcere referitoare la conținutul” semnalării. Evident, secretul Spovezii rămâne absolut și inviolabil, drept care nu este atins în niciun fel de aceste norme. Documentul stabilește, totodată, că victimele și familiile lor trebuie să fie tratate cu demnitate și respect și trebuie să primească o adecvată asistență spirituală, medicală și psihologică.
Anchetele în contul episcopilor
Scrisoarea motu proprio disciplinează anchetele deschise pe numele episcopilor, cardinalilor, superiorilor ordinelor călugărești și al celor care dețin, cu diferite funcții și chiar numai temporar, conducerea unei dieceze sau a unei Biserici particulare. Această disciplină trebuie să fie respectată nu doar dacă aceste persoane sunt anchetate pentru abuzuri sexuale comise în mod direct, dar și când sunt reclamate că au ”acoperit” sau că nu au vrut să urmărească abuzurile de care au aflat și pe care aveau îndatorirea să le contrasteze.
Rolul mitropolitului
Semnificativă este și noutatea referitoare la implicarea, în investigația preliminară, a arhiepiscopului mitropolit, care primește de la Sf. Scaun mandatul de a investiga în cazul în care persoana denunțată este episcop. Rolul acestuia, prin tradiția Bisericii, este întărit și dovedește voința de a pune în valoare resursele locale și în chestiunile referitoare la anchetele pe numele episcopilor. Cel care primește sarcina de a investiga, după treizeci de zile transmite Sfântului Scaun ”o notă informativă cu privire la stadiul anchetelor”, care ”trebuie să fie încheiate în termen de nouăzeci de zile” (sunt posibile excepții pentru ”motive întemeiate”). Acest lucru stabilește scadențe fixe și pentru prima dată se cere ca Departamentele interesate să acționeze cu celeritate.
Implicarea credincioșilor laici
Citând articolul din Codul Canonic care subliniază prețioasa contribuție a credincioșilor laici, normele documentului stabilesc ca mitropolitul, în activitate de conducere a anchetelor, se poate folosi de ajutorul unor ”persoane calificate”, după ”necesitatea cazului și, în particular, ținând cont de cooperarea care poate fi oferită de laici”. Papa a afirmat de mai multe ori că specializările și capacitățile profesionale ale credincioșilor laici reprezintă o resursă importantă pentru Biserică. Normele stabilesc acum ca diecezele și Conferințele episcopale să pregătească liste cu persoane calificate disponibile să colaboreze, dar responsabilitatea ultimă asupra anchetelor rămâne încredințată mitropoliților.
Prezumpția de nevinovăție
Este reafirmat principiul prezumpției de nevinovăție a persoanei anchetate, care va fi înștiințată de existența unei anchete când aceasta este cerută de Departamentul de competență. Acuzația trebuie să fie notificată în mod obligatoriu numai în prezența începerii unei proceduri formale și, dacă se consideră oportun pentru a asigura integritatea anchetei sau a dovezilor, poate fi omisă în faza preliminară.
Concluzia anchetei
Acest motu proprio nu modifică pedepsele prevăzute pentru delictele în cauză, dar stabilește procedura pentru a face semnalările și a desfășura ancheta preliminară. La încheierea anchetei, mitropolitul (sau, în anumite cazuri, episcopul diecezei sufragane cu mai mare vechime în funcție) trimite concluziile la Departamentul Sf. Scaun de competență și își încetează astfel îndatorirea sa. Departamentul de resort procedează mai departe ”după normele dreptului în funcție de cele prevăzute pentru cazul specific”, acționând, așadar, pe baza normelor canonice existente. Pe baza concluziilor din investigația preliminară, Sfântul Scaun poate să impună în cel mai scurt timp măsuri preventive și restrictive persoanei anchetate.
Angajarea concretă
Prin acest nou instrument juridic voit de papa Francisc, Biserica catolică efectuează un nou și incisiv pas în prevenirea și contrastarea abuzurilor punând accentul pe acțiunile concrete. După cum scrie papa la începutul documentului, ”pentru ca atare fenomene, în toate formele lor, să nu se mai întâmple, este nevoie de o convertire continuă și profundă a inimilor, dovedită prin acțiuni concrete și eficace care să-i cuprindă pe toți cei din Biserică”.