Miercuri, 26 februarie 2025, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a conferențiat – sub egida Anului „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel național) -, în cadrul ediției cu numărul 236 a Galelor „Medicină, Artă, Cultură”, eveniment cultural de notorietate în mun. Cluj-Napoca.
La momentele de întâlnire și meditație a luat parte și un alt Ierarh greco-catolic: Preasfinția Sa Cristian, Episcopul auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș. Au fost prezenți și preoții protopopi pr. Mircea Marțian și pr. Cristian Goia, de asemenea, pr. Sabin Brudașca și alți preoți clujeni, precum și studenți ai Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, cu pr. rector Marius Furtună.
Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca a găzduit Gala dedicată, în această seară, de către organizatori, Fericitului Episcop martir Iuliu Hossu, cel dintâi Cardinal și personalitate marcantă a neamului românesc. Moderator al programului, ca de fiecare dată a fost inițiatorul și coordonatorul „Galelor”, distinsul prof. dr. Nicolae Hîncu, membru de onoare al Academiei Române.
În deschidere, a adresat un mesaj Ministrul Educației și Cercetării, prof. dr. Daniel David, membru corespondent al Academiei Române, care, prin intermediul mijloacelor de comunicare online, a salutat cu bucurie participanții la Gala numărul 236, exprimându-și bucuria de a participa la acest moment. Salutând întreaga asistență, în mod deosebit pe prof. dr. Hâncu și pe Preasfinția Sa Claudiu, a afirmat, cu privire la motto-ul propus, „Sperând împotriva oricărei speranțe”, că pentru el acest lucru înseamnă: „Cultură împotriva lipsei libertății”, care îi amintește și de motto-ul din Auditorium Maximum al UBB: „prin cultură spre libertate”, care, a mărturisit, „îmi place foarte mult, pentru că în cele mai multe societăți de obicei lucrurile se întâmplă invers: societățile libere încep să își creeze cultură, cultură care amplifică libertatea. În cazul nostru, cel puțin în Transilvania, prin contribuția Bisericii Greco-Catolice, lucrurile s-au întâmplat altfel: întâi am început să dobândim cultură, după aceea am reușit pe baza acestei culturi să ne dobândim și libertatea. Așa că mă bucur că avem acest eveniment și sunt și eu bucuros să văd prezentarea invitatului principal.”
A fost invitat, în continuare, Preasfinția Sa Claudiu care a prezentat tema: „Sperând împotriva oricărei speranțe”, titlu inspirat din Scrisoarea Sfântului Apostol Pavel către Romani, care reflectă esența spiritualității și puterii interioare a Cardinalului Iuliu Hossu. Acesta și-a trăit credința cu seninătate, dovedind o statornicie exemplară în fața prigoanei comuniste. Faimoasele sale cuvinte, „Credința noastră este viața noastră”, denotă o ancorare profundă în valorile creștine.
Conferința a cuprins și o paralelă între speranța biblică și cea trăită de Episcopul Iuliu Hossu, arătând că, asemenea patriarhului Avraam, care a crezut în promisiunea lui Dumnezeu „împotriva oricărei speranțe”, Cardinalul Hossu a rămas neclintit în credință, deși realitatea vremurilor părea să contrazică orice speranță umană. Asemenea Sfintei Fecioare Maria, care a fost martora răstignirii pe Cruce a Fiului ei fără să își piardă încrederea în planul lui Dumnezeu, Cardinalul Iuliu Hossu a refuzat orice compromis, chiar și când i s-a oferit libertatea în schimbul renunțării la credință.
Preasfinția Sa Claudiu a subliniat că Anul Cardinal Iuliu Hossu nu este doar un moment comemorativ, ci o invitație la redescoperirea sensului speranței creștine. Exemplul Cardinalului Iuliu Hossu – din perioada episcopatului său în libertate și până la anii grei de detenție sub regimul comunist – arată că speranța adevărată nu este doar un sentiment, ci o ancoră puternică în Dumnezeu. În închisoare, Iuliu Hossu, și la fel ceilalți Episcopi martiri, spuneau: „Nu ne lipsește nimic. Totul este bine aici. Isus este împreună cu noi.” Acest mod de a trăi suferința cu seninătate nu este o iluzie sau o evadare, ci expresia unei credințe profunde, care transcende realitățile lumești.
Ierarhul a observat și caracterul providențial al Anului „Cardinal Iuliu Hossu”, care coincide cu Anul Speranței proclamat de Papa Francisc. A amintit motto-ul ales pentru Anul Speranței, cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Nădejdea nu rușinează”, explicând că „suferința duce la răbdare, răbdarea la încercare, iar încercarea la speranță”. A arătat cum acest parcurs spiritual a fost trăit de Cardinalul Iuliu Hossu, care, deși lipsit de libertate și aflat în izolare, a rămas un simbol al speranței neclintite.
În paralel, Preasfinția Sa Claudiu a făcut referire la mitul Pandorei, ilustrând un aspect adesea uitat: deși toate relele au fost eliberate în lume, pe fundul cutiei rămâne speranța. Acest simbol a fost reluat în perspectiva creștină, unde speranța nu este doar ultimul refugiu, ci o realitate vie care ne călăuzește spre Dumnezeu. Astfel, Preasfinția Sa Claudiu a evidențiat că adevărata speranță creștină nu înseamnă evitarea suferinței, ci trăirea ei într-un mod transfigurator, așa cum a făcut-o Episcopul Iuliu Hossu. Legătura dintre speranță și suferință a fost aprofundată și prin exemplul lui Avraam, căruia Dumnezeu i-a promis o seminție numeroasă, deși totul părea imposibil. Similar, Episcopul Iuliu Hossu a crezut că Biserica Greco-Catolică va supraviețui prigoanei comuniste, afirmând că „perspectiva o dă tot timpul Dumnezeu, nu oamenii.”
Astăzi, această lecție este actuală, în lumea marcată de crize și incertitudini, conflicte și lipsa unor repere stabile. În acest sens, Cardinalul Iuliu Hossu oferă un exemplu despre cum credința poate rămâne sursă de speranță autentică, chiar și în cele mai dificile momente. Astfel, moștenirea sa spirituală nu trebuie privită doar ca un prilej de comemorare, ci ca un model de urmat. Credincioșii sunt chemați să păstreze speranța vie printr-o credință profundă și activă.
În concluzie, Preasfinția Sa Claudiu a explicat cum speranța creștină, ilustrată de viața Cardinalului Iuliu Hossu, nu este o iluzie optimistă, ci o încredere fermă în promisiunea lui Dumnezeu. Fericitul Episcop martir ne invită la trăirea credinței cu curaj, încredere și fidelitate, indiferent de dificultățile timpurilor pe care le trăim. Cea de-a 236-a ediție a Galelor „Medicină, Artă, Cultură” la Cluj-Napoca a fost împodobită cu un înălțător concert prezentat de Corul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, dirijat de dr. Vlad Eniu – „Corul halatelor în alb”, cum l-a numit prof. dr. Nicolae Hîncu, care a încheiat prin cuvinte de apreciere și recunoștință.
* * *
Galele „Medicină, Artă, Cultură” sunt organizate de Universitatea de Medicină Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, sub egida Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca și a Academiei Oamenilor de Știință din România – Filiala Cluj, cu sprijinul Fundației Transilvania Leaders, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
