Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


3 - = 2
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Din istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică [18] Cultul Sf. Tereza de Lisieux

 
Din istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică [18] Cultul Sf. Tereza de Lisieux
  • 01 Ian 2022
  • 1336

Sf. Tereza de Lisieux (în fr. Thérèse de Lisieux) sau Sf. Tereza de Pruncul Isus ori Tereza cea Mică (1873-1897) a fost o călugăriță franceză catolică în Ordinul Carmelitan, murind în faimă de sfințenie la 24 de ani. A fost declarată fericită în 29 aprilie 1923 și sfântă la 17 mai 1925 (Papa Ioan Paul al II-lea a proclamat-o învățătoare a Bisericii la 19 octombrie 1997). Este cunoscută pentru „calea copilăriei spirituale”, adică atitudinea autentică de copil în fața lui Dumnezeu, dar și pentru însemnările ei scrise la îndemnul superioarei despre experiențele proprii spirituale publicate în cartea Istoria unui suflet.

Canonicul de la Blaj, dr. Ioan Coltor, cel care a împământenit cultul Sfintei Tereza de Lisieux în Biserica Greco-Catolică din România, recenzând pentru publicul cititor evenimentul canonizării fericitei din data de 17 mai 1925 la Roma în Bazilica San Pietro, o prezintă pe Sf. Tereza ca fiind cea care a reuşit să cultive sfinţenia în lumea modernă, în ciuda afirmațiilor că viaţa modernă nu se poate împăca nici cu puritatea Evangheliei, nici cu postulatele superioare ale credinţei. Ştiinţa de astăzi – afirmă Ioan Coltor - supraîncărcată de teorii şi ipoteze sfârtică înţelegerea integrală a crezului creştinesc, angajând teze contradictorii în raport cu religia. Admite că din cinematografe şi din forfotul cotidian, ameţitor al tuturor senzaţiilor care obsedează creierul, din angajantele atracţii tot mai noi nu poate să rezulte decât diminuarea fenomenului religios: în veacul al 20-lea nu mai există nici minuni, nici sfinţi; cel mult un creştinism de suprafaţă, ori un creştinism de estetică, sau unul de o valoare pur artistică ori pur filosofică. Dar Biserica în veacul al 20-lea sfidează înţelepciunea stearpă a tuturor filosofiilor şi în cele zece porunci îşi predică cea mai desăvârşită metodă de înălţare sufletească, un exemplu al eficacităţii sistemului Bisericii fiind Tereza din Lisieux, înălţată între sfinţi în veacul tuturor luminilor moderne (O sfântă din zilele noastre, în Cultura Creștină, Blaj, 1925, nr. 5, p. 153).

Acelaşi pr. dr. Ioan Coltor de la Blaj a tipărit încă din 1914 în româneşte Istoria unui suflet. Viaţa Sfintei Tereza de Lisieux, care a apărut în mai multe ediţii. Ion Gârleanu OFM (care în anul 1929 va îmbrăţişa ritul greco-catolic şi se va stabili la episcopia de Oradea) va publica Acatistul cuvioasei Maicei noastre făcătoarei de minuni Sfintei Tereza Lisiosana, de un român evlavios întocmit. Cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului D. Valeriu Traian, Episcop al Oradiei, 1928. La mănăstirea de la Bixad apar prin anii 1936, cu aprobarea dr. Alexandru Rusu, episcopul Maramureşului, broșuri care cuprind biografii ale sfintei, novene, rugăciuni către şi în cinstea ei. Cu ocazia jubileului de 50 de ani de la moartea Sfintei Tereza de Lisieux (1947), un grup de colaboratori franciscani, conduşi de pr. Iuliu Hirţea, duhovnicul Academiei de Teologie din Oradea, viitor episcop, editează volumul După cincizeci de ani. Patroana Misiunilor sărbătorită pe plaiurile româneşti, Oradea, 1947. Volumul redă circularele episcopilor greco-catolici cu ocazia jubileului şi a Zilei Misiunilor, Scrisoarea Sf. Părinte Papa Pius XII către Episcopul din Lisieux, o conferinţă a pr. dr. Iuliu Hirţea despre Misiunile şi Sfânta Tereza, alte materiale şi o cronică despre serbarea jubileului terezian în România.

După anii 1930 încep să apară în cărţile de rugăciuni greco-catolice novene către Sf. Tereza. Astfel, în Acatistier. Carte de rugăciuni, ed. VII, Tip. Seminarului Teologic gr.-cat., Blaj, 1936, apărută cu binecuvântarea preaveneratului Ordinariat arhiepiscopesc gr.-cat. de Alba Iulia şi Făgăraş, o ediţie cu multe adăugiri faţă de cele precedente, conţine şi rugăciuni către sfinţi, printre care Tereza, rugăciune inexistentă în ediția a VI/a a lucrării din 1913. Episcopul Ioan Suciu, în cartea pentru copii Veniţi la Mine! Carte de rugăciuni, tipărită la Oradea în 1944, include rugăciuni către Sf. Tereza. Ulterior, Alexandru Todea, în Rugăciunea tineretului, tipărită la Blaj în 1945, include Novena către Sf. Tereza. Unii preoți greco-catolici nutreau un cult aparte pentru Sfânta Tereza. Spre exemplu, preotul Nicolae Brînzeu de la Lugoj recita zilnic, începând cu anii 1930 până la moarte, rugăciunile către Sf. Tereza, întrucât aceasta i-a vindecat fiul Iulian.

Referitor la atitudinea ierarhilor greco-catolici cu privire la cultul sfintei Tereza reluăm ca exemplificare ceea ce biografii episcopului de Oradea afirmă: „Cu binecuvântarea episcopului Valeriu Traian Frenţiu în eparhia de Oradea au fost introduse în cult devoţiunile faţă de Sf. Anton de Padova, Sfânta Tereza de Lisieux”.

În concluzie, putem nota că începând cu anul 1914, dar mai ales după canonizarea acesteia din anul 1925, cultul Sfintei Tereza de Lisieux are o frecvenţă crescândă în Biserica Greco-Catolică din România, exprimată prin materialele care se publică despre viaţa acesteia, prin rugăciunile şi novenele pe care credincioşii le rostesc cerând mijlocirea ei, prin organizarea de pelerinaje la Lisieux. Devoțiunea s-a păstrat în perioada de clandestinitate (1918-1989) și se regăsește și astăzi în spectrul religios românesc greco-catolic (Cf. Anton Rusal, Pietate și devoțiuni. Istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică din România (1918-1948). Vol. 1: Spiritualitatea laicală, Ed. Globe Edit, Beau Bassin, 2020).

 

Anton Rus, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Blaj