Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


9 - = 2
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

FOTO/VIDEO: 75 de ani de la fondarea Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris

 
FOTO/VIDEO: 75 de ani de la fondarea Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris
  • 04 Oct 2021
  • 2942

Misiunea Greco-Catolică Română de la Paris a aniversat 75 de ani de la fondare. Cu această ocazie, în zilele de 2 și 3 octombrie 2021 au avut loc mai multe manifestări și celebrări liturgice.

 

Sărbătoarea a început sâmbătă, 2 octombrie, cu ceremonia de primire în Reuniunea Mariană ”Virgo Fidelis” a mai multor credincioși care trăiesc în capitala Franței, urmată de Sfânta Liturghie. În după-amiaza aceleiași zile, a avut loc o conferință care s-a desfășurat la cea mai prestigioasă instituție catolică de educație și cultură din Paris: Le Collège des Bernardins.

 

(ALBUM FOTO)

 

Conferința ”Biserica Greco-Catolică dintru începuturi până în prezent”, a fost susținută de Pr. Dr. Alexandru Buzalic. Cei prezenți s-au putut bucura și de textul conferinței Profesorului Cristian Bădiliță, cu titlul: ”Biserica Greco-Catolică Română: o punte către Occident”. În continuare, Pr. Mihai Marina a prezentat istoricul Misiunii Greco-Catolice Române din Franța, subliniind figura părintelui Gheorghe Surdu, fondatorul Misiunii. Preasfinția Sa Denis Jachiet, Episcop Auxiliar al Parisului, i-a salutat pe cei prezenți, dând o mărturie despre cum a cunoscut Biserica Română Unită cu Roma. Părintele Jean-Marie Humeau, reprezentant al Ordinariatului pentru catolicii orientali pe teritoriul Franței, a vorbit despre modul în care instituția pe care o reprezintă coordonează comunitățile Orientale. Excelența Sa Luca Niculescu, Ambasadorul României în Franța, a salutat inițiativa și organizarea unui astfel de eveniment, transmițând felicitările Sale și ale Statului Român Misiunii Române. În încheiere, Elisabeth Terrien, gazda evenimentului și moderatoarea conferinței, i-a invitat pe cei prezenți la recepția pregătită cu această ocazie.

 

Duminică, 3 octombrie, de la ora 13.00, a fost celebrată Sfânta Liturghie în ritul bizantin în Bazilica Sacre Coeur din Paris. În prezența Monseniorului Pascal Gollnisch, Vicar General al Ordinariatului Catolicilor Orientali din Franța, Sfânta Liturghie a fost celebrată de Pr. Mihai Marina, împreună cu Pr. Gabriel Buboi, Rectorul Colegiului ”Pio Romeno” din Roma, Pr. Alin Cîndea, Pr. Bernard Miclescu, capelan al Bazilicii Sacre Coeur, Pr. Horațiu Cipleu și alți preoți invitați. Preoții și credincioșii i-au mulțumit Domnului pentru harurile primite în cadrul Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris, o adevărată insulă românească liberă pe solul primitor al Franței.

 

(ALBUM FOTO)

 

La începutul Sfintei Liturghii, la care au participat peste 1000 de credincioși, Rectorul Bazilicii Stephan Esclef a transmis un cuvânt de bun venit, iar Monseniorul Pascal Gollnisch a dat citire mesajului Arhiepiscopului Parisului, Mons. Michel Aupetit. La finalul celebrării, Pr. Alin Cîndea a citit mesajul transmis cu această ocazie de Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan. Pr. Gabriel Buboi, Rectorul Colegiului ”Pio Romeno” din Roma, fost Rector al Misiunii de la Paris, a evocat rolul important pe care l-a avut până în prezent instituția românească din inima Parisului. Doamna Ruxandra Mangu, Secretar al Ambasadei României în Franța a transmis mesajul Administrației Prezidențiale. Pr. Mihai Marina, a vorbit despre importanța pe care Misiunea Română a avut-o în istoria recentă a Bisericii Române Unite, precum și în viața credincioșilor aflați departe de țara natală. A amintit, de asemenea, de zelul cu care foștii rectori ai Misiunii, Preasfinția Sa Claudiu Pop, Pr. Gabriel Buboi și Preasfinția Sa Cristian Crișan, au slujit comunitatea greco-catolicilor români de la Paris. În încheiere, Pr. Marina a mulțumit bunului Dumnezeu pentru toate harurile revărsate asupra comunității, a mulțumit autorităților ecleziastice și civile, credincioșilor prezenți într-un număr mare, precum și tuturor celor care și-au adus aportul la organizarea acestui eveniment.

 

După încheierea Sfintei Liturghii, toți cei prezenți s-au regăsit în grădina Bazilicii unde bunii credincioși ai Misiunii au pregătit bucate tradiționale românești pentru momentul de sărbătoare.

 

Sfânta Liturghie a fost transmisă în direct, dar la eveniment a fost prezentă și o echipă a Televiziunii Franceze precum și un video-jurnalist al Televiziunii Române, urmând să fie difuzate în viitorul apropiat mai multe reportaje despre jubileul Misiunii Române din Franța.

 

 

 

 

ACC

 

 

 

 

Scurt istoric al Misiunii

Deși inițial a fost concepută ca o instituție românească, în inima Parisului, o casă de primire pentru românii care au sosit în Franța, din diferite motive, Misiunea Greco-Catolică Română s-a născut de fapt în împrejurările istorice dificile prin care poporul român a trecut în timpul celui de-al II-lea război mondial și în anii care au urmat.

Fondatorul Misiunii Catolice Române, părintele Gheorghe Surdu, care a studiat teologia la Blaj, în România, s-a dedicat cu totul acestui proiect. Numit în mai 1944 capelan al românilor din Paris, a fondat în 1944 un loc de primire pus la dispoziția românilor aflați aici, "o insulă românească liberă pe pămîntul ospitalier al Franței."

Apoi, cu sprijinul valoros al autorităților catolice, Mons. Charles Lagier, Directorul General al Asociației Oeuvre d'Orient, a Episcopului Roger Beaussart, auxiliar al Cardinalului de la Paris, și a Cardinalului Eugene TISSERAND, prefect al Congregației pentru Bisericile Orientale de la Roma, părintele Surdu a primit, pentru slujbele religioase, capela bizantină a părinților iezuiti din strada Raynouard, din arondismentul 16 al Parisului. Aici s-a celbrat prima Liturghie în 26 noiembrie 1944.

Dacă la prima Liturghie de Crăciun, în 1944, au participat doar 12 persoane, comunitatea românească a fost din ce în ce mai numeroasă, în special odată cu sosirea primilor refugiați. Cu timpul, capela din strada Raynouard a devenit neîncăpătoare.

Susținut de către autoritățile franceze, civile și religioase, părintele Surdu a înființat Asociația Bisericii Catolice Române de rit bizantin, recunoscută de statul francez în calitate de persoană juridică. Astfel, părintele Surdu, în scopul de a oferi un cadru adecvat pentru numărul tot mai mare de credincioși, a obținut cu sprijinul valoros al Asociației Oeuvre d'Orient un alt loc, sediul actual din strada Ribera, nr.38, tot în arondismentul al 16-lea al Parisului, care, după lucrări majore, a fost adaptat nevoilor comunității ca loc de cult. Binecuvântarea Capelei și inaugurarea casei a avut loc în 9 februarie 1947 sub conducerea Arhiepiscopului Beaussart, în prezența autorităților franceze și române.

Părintele fondator, Gheorghe Surdu, a plecat după un scurt timp în România unde printr-un concurs tragic de circumstanțe a fost oprit la granița română, acuzat de spionaj în favoarea Occidentului, fiind condamnat și închis de două ori. Toate acestea întâmplându-se în epoca terorii staliniste, când Biserica Greco-Catolică din România a fost dizolvată, iar proprietățile sale confiscate. El a revenit la Paris, abia în 1991, numit fiind de Cardinalul Jean-Marie Lustiger pentru a păstori Misiunea, unde, după cum spunea el însuși, "a aruncat un bob de grâu românesc, de credință și speranță". 

În timpul lungii absențe forțate a fondatorului său, Misiunea a fost slujită cu dăruire de mai mulți rectori, printre care Pr. Mircea Todericiu, Carol Capros, Octavian Bârlea și Gheorghe Cosma, care au contribuit atât la consolidarea rolului instituției cât și la înflorirea sa spirituală.

Misiunea din strada Ribera a devenit oficial un loc de întâlnire între francezi și români. Misiunea a asigurat asistență pastorală credincioșilor, predicându-le și însoțindu-i spiritual. Aceasta le-a oferit oportunitatea de a trăi o viață creștină, în spiritul ecumenic, printr-o liturghie de rit bizantin-românesc. De tradiție bizantină, Misiunea Greco-Catolică a dorit să fie o legătură cu Biserica occidentală de rit latin.

În același timp, Misiunea a dezvoltat o bogată activitate din punct de vedere social și cultural. A contribuit la primirea și integrarea refugiaților sau a exilaților români, indiferent de religie sau clasă socială. O cantină gratuită a funcționat aici până în anul 1958.

Misiunea, susținută de numeroase personalități culturale și intelectuale românești, a organizat, de asemenea, mai multe conferințe în spirit fratern și ecumenic. Mai multe evenimente au foat organizate și în comun cu Biserica Ortodoxă Română din Paris. Mai mult decât atât, instituția din rue Ribera a marcat marile evenimente ale vieții creștine, ca Anul Sfânt proclamat de Papa Paul al VI-lea, după încheierea Conciliul Vatican II.

Dar, mai presus de toate, Misiunea a sărbătorit marile momente din istoria României, ca  centenarul Unirii Principatelor Române în 1959 sau a 50-a aniversare a unirii Transilvaniei cu România în 1968. A evocat marile personalități ale României, cum ar fi Liturghia în memoria Mons. Vladimir Ghika, care a murit în închisorile comuniste în 1954, bicentenarul Episcopului Inochentie Micu Klein în 1968, dispariția Cardinalul Iuliu Hossu, în 1970, centenarul nașterii omului politic Iuliu Maniu în 1973.

Misiunea a fost, de asemenea, purtătoarea de cuvânt a Bisericii persecutate din România. A informat publicul cu privire la suferința românilor care trăiesc sub regimul comunist. A încurajat publicații, cum ar fi revista "Catacombe" a lui Sergiu Grossu și a difuzat articole despre România, publicate în reviste cum ar fi "Gândirea Catolică" sau "Creștinii din Est". Preoții de la Misiune au semnat articole în publicații dirijate de jurnaliști români, cum ar fi "Neamul Românesc", "BIRE", "Lupta"  și au fost, de asemenea, prezenți pe undele radio de la Radio Europa Liberă, Radio France International și Radio Vatican.

Politicienii români de prim rang, ca Vișoianu Constantin, Grigore Gafencu, Romulus Boilă, Corneliu Coposu, au susținut conferințe la Misiune. Precum și intelectuali de frunte, printre care putem aminti pe Vasile Munteanu, Emil Turdeanu, Sever Pop, Nicolae Herescu, Neagu Djuvara. Și, desigur, fără a uita că ei înșiși fiind exilații români au contribuit în mod gratuit, cu multă discreție, dar cu mare entuziasm și eficacitate, la consolidarea Misiunii de la Paris.

În mai 1996, Misiunea Română Greco-Catolică din Franța a sărbătorit a cincizecea aniversare. Au fost organizate mai multe întâlniri cu această mare ocazie. Ceea ce a marcat memoria celor care au avut privilegiul de a participa la acele evenimente a fost celebrarea din 12 mai 1996 în Catedrala Notre Dame din Paris, cu participarea Cardinalului Jean-Marie Lustiger, Arhiepiscop al Parisului și a Mons. Jean Maksud, director executiv al Asociației Oeuvre d'Orient. În aceeași mare catedrală au avut loc în 2004 și în 2013 Liturghii organizate de Oeuvre d'Orient în memoria episcopilor martiri români, prezidate de Arhiepiscopul de Paris.

La rolul inițial de loc de primire, Misiunea Română de pe strada Ribera și-a însușit rolul de îndrumătoare spirituală a unei comunități care a început treptat să se stabilească și să se integreze în Franța. Având în vedere că începând cu anul 2000, comunitatea a început să crească foarte mult, credincioșii fiind obligați să participe la Liturghie în afara bisericii, grație Cardinalului Jean-Marie Lustiger (care a vizitat în mod repetat capela) și datorită generozității Surorilor Mariei, comunitatea greco-catolică română din Paris a primit în anul 2005 capela Surorilor din strada Michel-Ange, nr. 31. Capela din strada Ribera a rămas loc de rugăciune în timpul săptămânii, primindu-i pe credincioși cu multă căldură spirituală.

Din 2019 s-a deschis încă un loc de celebrare, în biserica ”Sfânta Terza” din Blanc Mesnil, localitate din nordul Parisului.

Astăzi, cu mai mult de 2000 de credincioși ce locuiesc în zona Parisului, Misiunea Greco-Catolică Română oferă imaginea unei biserici vii. Diverse activități pastorale, dar, de asemenea, conferințe și expoziții oferite publicului francez și română, arată vitalitatea acestei comunități care a găsit libertatea de a-și exprima credința și tradiția, fiind în comuniune cu ierarhia Bisericii Greco-Catolice din România.

Traducere: ACC