158. "
Credinţa încearcă să înţeleagă",
este inerentă credinţei dorinţa credinciosului de a cunoaşte mai bine
pe Acela în care şi-a pus credinţa şi de a înţelege mai bine ceea ce a
revelat El; o cunoaştere mai pătrunzătoare va determina la rândul ei o
credinţă mai mare, tot mai înflăcărată de iubire. Harul credinţei
deschide "ochii inimii" (Ef 1, 18) spre o înţelegere vie a
conţinuturilor Revelaţiei, adică a ansamblului planului lui Dumnezeu şi
al misterelor credinţei, al legăturii lor între ele şi cu Cristos,
centrul misterului revelat. Or, "pentru ca înţelegerea Revelaţiei să se
adâncească mereu mai mult, Duhul Sfânt desăvârşeşte necontenit credinţa
prin darurile sale". Astfel, după expresia Sfântului Augustin, "cred pentru a înţelege şi înţeleg pentru a crede mai bine".