De M. Chiara Biagioni
Caritatea "este cel mai mare antidot împotriva tendinţelor din timpul nostru, pline de sfâşieri şi de contrapoziţii. Aşadar angajarea voastră să fie o angajare de caritate. Ea este calea maestră a vieţii creştinului". Aceasta este "misiunea" pe care papa Francisc o încredinţează episcopilor europeni. Într-un mesaj lung trimis preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din Europa reuniţi la Santiago de Compostela pentru Adunarea Plenară a CCEE, papa citează din nou Evanghelia lui Matei şi scrie: "Ori de câte ori facem chiar şi unul din aceste lucruri unui frate al nostru, l-am făcut Domnului Isus! Această gratuitate constituie un semn tangibil de speranţă, pentru că ne face să-l privim pe celălalt ca persoană".
Europa în ultimii ani n-a dat ceea ce are mai bun: cronicile sale se umplu cu graniţe închise, uşi inaccesibile, frici şi respingeri. În loc să oprească acest proces, partidele politice au construit adevărate succese electorale profitând cu viclenie de reacţiile oamenilor. Cu privire la acest punct, papa este neechivoc: "Populismele din aceste timpuri pe care le vedem răspândindu-se se hrănesc din căutarea continuă de contraste, care nu deschid inima, ba chiar o închid între ziduri de resentiment sufocant". "Antidotul" la această derivă este unui singur, caritatea, deoarece "caritatea - explică papa - deschide şi ne face să respirăm". "Nu contrapune persoanele, ci vede reflectate în «nevoia celor din urmă» necesităţile fiecăruia dintre noi, pentru că toţi suntem un pic lipsiţi, toţi suntem un pic fragili, toţi avem nevoie de îngrijiri".
Reuniţi de la 3 la 6 octombrie la Santiago de Compostella, oraş care păstrează mormântul apostolului Iacob şi este destinaţie a mii de pelerini în fiecare an, episcopii se vor confrunta în aceste zile cu privire la situaţia culturală, politică şi socială a continentului european şi la rolul pe care Bisericile sunt chemate să-l desfăşoare pentru a trezi conştiinţa popoarelor. "Europa, timp de trezire? Semnele speranţei", este tema aleasă anul acesta şi pentru a o trata au chemat-o pe filozofa franceză Chantal Delsol. Papa, adresându-se preşedinţilor Bisericilor europene, cere să nu "se prezinte din nou scheme din trecut" şi să stea alături de bărbaţii şi de femeile din timpul nostru. Şi adaugă: "Întreprinzând acest drum de apropiere de aproapele, aplecându-se asupra rănilor celor care sunt rătăciţi, lipsiţi de apărare şi marginalizaţi, Biserica va reînnoi angajarea sa pentru edificarea Europei". Mesajul se încheie apoi cu un apel: "poporul lui Dumnezeu să nu înceteze să se străduiască pentru un nou umanism european, capabil să dialogheze, să integreze şi să genereze, valorizând în acelaşi timp ceea ce este mai îndrăgit de tradiţia continentului: apărarea vieţii şi a demnităţii umane, promovarea familiei şi respectul faţă drepturile fundamentale ale persoanei. Prin această angajare Europa va putea creşte ca o familie de popoare, ţinut de pace şi de speranţă".
Un mesaj de speranţă. Episcopii europeni vor să ajute continentul european să se iubească pe sine însuşi determinaţi de convingerea că dincolo de toate încercările şi provocările prin care trece, există în Europa o bogăţie de bine şi de speranţă. "Şi noi vedem întunericul - spune cardinalul Angelo Bagnasco, arhiepiscop de Genova şi preşedinte al CCEE -, dar tocmai pentru că îl vedem vrem să indicăm luminile, ştiind că răul nu va putea învinge niciodată binele". Cardinalul cheamă la cooperare în această mare reconstruire a Europei şi celelalte Biserici creştine. Întrebarea este:; "ce anume putem face noi? Ce anume spune Spiritul Bisericilor? Cum să contribuim la drumul european?". Şi afirmă: "Din acest sanctuar - bogate în secole şi în credinţă - am vrea să dăm un mesaj de speranţă Europei aflate în suferinţă".
Luând cuvântul pentru un salut adresat participanţilor, monseniorul Julian Barrio Barrio, arhiepiscop de Santiago de Compostela, conclude: "În acest moment fac ecou la rugăciunea pe care poetul Dante a pus-o pe buzele lui Beatrice adresându-mă apostolului Santiago: «Fă să răsune speranţa de sus»". "Desigur - a adăugat el - nu este vorba de a crea o Europă paralelă cu aceea existentă, ci de a arăta acestei Europe că sufletul său şi identitatea sa sunt profund înrădăcinate în creştinism, pentru a-i putea oferi cheia de lectură a propriei vocaţii în lume".
(După agenţia SIR, 3 octombrie 2019)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
