Mulți dintre marii sfinți ai Bisericii nu au fost doar episcopi sau papi, ci și copii. Adulții pot să fie orgolioși și să întâmpine dificultăți în acceptarea voinței lui Dumnezeu, dar copiii nu au acest impediment și credința lor poate să inspire.
Iată cinci sfinți care, încă de la o vârstă fragedă, s-au dedicat lui Dumnezeu și au intrat în Împărăția cerurilor înainte de a ajunge la maturitate.
Sfântul José Luis Sánchez del Río
Micuțul José era elev atunci când, în anul 1926, a izbucnit războiul „Cristeros”. Frații săi s-au alăturat de bunăvoie rebelilor și José se gândea să facă și el acest lucru. Afirma că dorește să-și dea propria viață pentru Isus Cristos și a înțeles că ar putea muri ușor pe câmpul de luptă. Generalul i-a permis lui José să poarte steagul trupei. A fost capturat în timpul unei bătălii, iar soldații au făcut presiuni asupra lui pentru a renunța la credința creștină. El a refuzat categoric. I-au îndepărtat pielea de pe tălpile picioarelor și l-au făcut să meargă desculț spre cimitir. În tot acest timp el continua să strige „Trăiască Regele Cristos!”. A fost împușcat la vârsta de 14 ani, pentru că nu a renunțat la credința sa.
Sfinții Francisco și Jacinta Marto
Păstori analfabeți, Francisco și Jacinta au fost martori ai aparițiilor Fecioarei la Fatima, în anul 1917. Au fost profund impresionați de apariții, oferindu-și viețile ca o jertfă vie lui Dumnezeu pentru păcătoșii săraci ai lumii. După apariții, cei doi frați au fost victimele pandemiei de gripă spaniolă, care s-a răspândit după Primul Război Mondial. Au suferit mult. Jacinta a răspuns la suferințe, spunând: „Fecioara dorește ca eu să merg în două spitale: nu pentru a mă vindeca, ci pentru a suferi mai mult, din iubire pentru Dumnezeu și pentru păcătoși”. Francisco a murit la vârsta de 10 ani, iar Jacinta la vârsta de 9 ani.
Sfântul Dominic Savio
Elev al Sfântului Ioan Bosco, Dominic a crescut în sfințenie încă din copilărie. Încă de la vârsta de patru ani își spunea rugăciunile zilnice cu devotament și le amintea părinților să se roage, atunci când uitau să facă acest lucru. I-a fost permis să primească Sfânta Împărtășanie la vârsta de 7 ani, o noutate pentru acea perioadă. După primirea Sfintei Împărtășanii, Dominic a spus: „A fost cea mai fericită și minunată zi din viața mea”. Mai mult decât orice altceva, vroia să urmeze voința lui Dumnezeu: „Nu sunt în stare să fac lucruri mari, dar vreau ca tot ceea ce fac, chiar și cel mai mic lucru, să fie pentru mai mare mărirea lui Dumnezeu”. A murit la vârsta de 14 ani.
Fericita Imelda Lambertini
Atrasă de viața călugărească încă de la o vârstă fragedă, Imelda a cerut să fie călugăriță dominicană la vârsta de 9 ani. Părinții ei erau uimiți, dar văzându-i devotamentul și iubirea față de Dumnezeu, i-au permis să locuiască în mănăstirea din apropiere. Aici a primit permisiunea de a îmbrăca haina călugărească și de a urma stilul de viață al surorilor. Marea ei dorință era să-l primească pe Isus Cristos în Sfânta Euharistie, dar în acea perioadă vârsta pentru primirea Împărtășaniei era de 14 ani. Le întreba pe călugărițe: „Vă rog să-mi spuneți dacă este posibil să primesc Împărtășania și să nu mor de bucurie și de iubire?”. I-a fost refuzată primirea Euharistiei, dar după sărbătoarea Înălțării, Imelda a fost văzută în Biserică stând în genunchi, în fața unei ostii care plutea în aer. Preotul, văzând miracolul, a înțeles că este vorba de un semn și i-a acordat micuței prima Sfântă Împărtășanie. Cu zâmbetul pe față, Imelda a murit câteva clipe mai târziu. Avea doar 11 ani. Este considerată patroana acelora care primesc pentru prima dată Sfânta Împărtășanie.
Traducere: Liviu Ursu
