Valeriu Traian Frențiu din mila lui Dumnezeu și grația Sfântului Scaun Apostolic al Romei, arhiespiscop, asistent al tronului pontificiu, episcop român unit de Oradea Mare, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de episcopat, a consacrat 25 de lăcașuri sfinte de rugăciune, noi sau renovate, pe întreg cuprinsul Eparhiei de Oradea.[1]
Capitlul Catedral din Oradea i-a oferit, cu prilejul acestui jubileu, o evanghelie cu ferecătura din argint și pietre semiprețioase pe care sunt înscrise cuvintele:
Zelosului Părinte în ale Domnului
Dr. Valeriu Traian Frențiu
cu ocazia jubileului de XXV ani de episcopat
Capitlul Catedral
XIV ianuarie MCMXXXVIII (1938)
Realizată cu o aleasă măiestrie, ferecătura evangheliei are în centru Crucea încradrată în colțuri de cei patru evangheliști.
Clerul Diecezan, cu același prilej, i-a oferit Înaltului Ierarh un potir din argint și pietre prețioase (rubine, safire, lapislazuli) având reprezentat pe un fond de email albastru cei patru evangheliști. Pe piciorul potirului este scris:
Iubitului Arhipăstor
Clerul Diecezan
Cu ocazia jubileului de XXV de ani de episcopat
XIV ianuarie MCMXXXVIII (1938)
Obiectele litugice, salvate printr-o minune de o credincioasă de la confiscarea bunurilor Bisericii greco-catolice din 1948 și păstrate de aceasta cu sfințenie, au fost dăruite actualului episcop de Oradea, dr. Virgil Bercea.
Pe 2 iunie a.c., la momentul beatificării de Sfântul Părinte Papa Francisc a episcopilor martiri, printre care se numără și Valeriu Traian Frențiu, Sfânta Evanghelia și potirul episcopului, din care credincioșii se vor împărtăși primind în viața lor trupul și sângele Domnului nostru Isus Cristos, vor aduce izbăvirea, ieșirea din lunga perioadă de persecuții și uitare a Bisericii Greco-Catolice care a fost de mai bine de două secole și jumătate creator de conștiință românească, păstrător al demnității și credinței în perioada comunistă.
Istoria acestor obiecte se împletește cu istoria ultimilor 80 de ani ai Bisericii greco-catolice: au fost dăruite în anii buni ai bisericii noastre, au fost far și călăuză, izvor de încredere și tămăduire în anii negri ai prigoanei comuniste, aduc izbăvirea și vindecarea acum, pe Câmpia Libertății de la Blaj.
Rodica Indig
Consilier cultural EGCO
[1]Revista Vestitorul pe anul 1937