De Alberto Campoleoni
Ştirea vine din Norvegia: o jurnalistă citeşte ştirile la televizor, purtând un lănţişor cu o cruce mică. La postul de televiziune - aşa spune responsabilul - ajung imediat scrisori de protest de la mulţi spectatori, mai ales care aparţin comunităţii islamice locale. Susţin că prezentarea lănţişorului cu cruce, în afară de a arăta că televiziunea este părtinitoare, ofensează sensibilitatea lor religioasă. Rezultatul: jurnalista, Siv Kristin Saellmann, faţă apreciată şi cunoscută de la televiziunea publică norvegiană, a fost dată afară din serviciu. "Jurnaliştii trebuie să aibă un aspect neutru", aveau să explice conducătorii televiziunii, insistând asupra faptului că directivele firmei prevăd să nu se poarte niciodată simboluri religioase sau de alt tip care pot să deranjeze sensibilitatea cuiva. Acel simbol, acel lănţişor - ale cărei dimensiuni le precizează mijloacele media, ca şi cum ar fi o problemă de "măsuri": crucea este foarte mică, 1,4 centimetri - pentru conducătorii televiziunii "nu garantează imparţialitatea canalului".
Ne-ar face să zâmbim dacă faptul n-ar fi, în realitate, un indicator al unei derive grave existente în Europa cu privire la libertatea de exprimare şi, îndeosebi, în ceea ce priveşte simbolurile religioase. De fapt, cazul norvegian nu este izolat. De exemplu, imediat a fost amintit ceea ce s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani unei stewardese de la British Airways suspendată de la serviciu pentru că a purtat la gât o cruce şi a refuzat s-o dea jos în pofida ordinelor dat în acest sens de compania care poartă drapelul britanic. După un contencios lung, a intervenit chiar Curtea europeană a drepturilor omului de la Strasbourg pentru a reafirma că femeia a suferit o discriminare la locul de muncă în privinţa credinţei sale religioase. Primul ministru britanic David Cameron se declarase satisfăcut: "A fost reafirmat şi apărat principiul de a putea purta simboluri religioase la locul de muncă. Nimeni n-ar trebui să fie discriminat pentru credinţele sale religioase".
În realitate în Europa există legislaţii care interzic expunerea simbolurilor religioase în locurile publice şi la locul de muncă şi discuţiile în această privinţă sunt foarte aprinse. Cazuri importante s-au referit şi la Italia, de exemplu pentru expunerea crucifixului în şcoli. Şi aici Curtea de la Strasbourg a trebuit să facă aproape "ore suplimentare".
Toate acestea ridică o problemă de fond: cum trebuie "guvernate" diversităţile? Şi îndeosebi cele religioase? Monseniorul Aldo Giordano, observator permanent al Sfântului Scaun la Consiliul Europei (numit recent nunţiu în Venezuela), explica într-un interviu recent că "problema libertăţii religioase în Europa este într-adevăr una din provocările cele mai complexe şi mai urgente" şi sublinia că se înregistrează "o tentativă de a marginaliza religia ca un factor fără importanţă, străin de societatea modernă sau chiar destabilizator", cu tentative de a scoate din viaţa publică sărbători şi simboluri religioase, în numele unei "neutralităţi" care ajunge să fie ameninţare reală la adresa libertăţii.
Nu aceasta este calea incluziunii şi a convieţuirii, care în schimb se alimentează cu respect şi cu înţelegerea reciprocă, şi dincolo de "simpla" toleranţă. Diversitatea şi apartenenţele, respectuoase şi în dialog, sunt o resursă pentru Europa. Trebuie vegheat pentru ca să fie tutelate.
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Sursa:ercis.ro
