"Este timpul să relansăm o nouă viziune în favoarea unui umanism fratern şi solidar, la nivel individual şi la nivelul popoarelor", scrie papa Francisc în Scrisoarea intitulată "Humana communitas" (Comunitatea umană), prilejuită de împlinirea unui sfert de veac de la fondarea, la 11 februarie 1994, de către papa Ioan Paul al II-lea, la sugestia slujitorului lui Dumnezeu Jérȏm Lejeune, un mare om de ştiinţă.
Adresată preşedintelui Academiei Pontificale pentru Viaţă – mons. Vincenzo Paglia – Scrisoare conţine 13 paragrafe. Pornind de la pasiunea care a însufleţit activitatea instituţiei pontificale dedicată vieţii, documentul reparcurge activitatea Academiei, constând mai ales din iniţiative de studiu, formare şi informare, inspirând "comportamente coerente cu demnitatea persoanei umane".
Fără a lăsa la o parte aspectul degradării umanului şi paradoxul "progresului", pontiful atrage atenţia că "în acest moment al istoriei, pasiunea pentru uman, pentru întreaga umanitate, este în mare dificultate". "Neîncrederea reciprocă a indivizilor şi a popoarelor se alimentează de căutarea nestăpânită a propriului interes şi de o competiţie exasperată care nu evită violenţa. Distanţa dintre obsesia legată de propria bunăstare şi fericirea împărtăşită a umanităţii pare să crească", scrie papa Francisc, evidenţiind că "sistemul banului şi ideologia consumului selecţionează nevoile noastre şi manipulează visurile noastre, fără nicio atenţie la frumuseţea vieţii, trăită în spirit de comuniune şi la caracterul locuibil al casei noastre comune.
"Poporul creştin, ascultând strigătul suferinţelor popoarelor, trebuie să reacţioneze la spiritele negative care alimentează diviziunea, indiferenţa şi ostilitatea", şi "o nouă perspectivă etică universală, atentă la temele creaţiei şi vieţii umane" este obiectivul pe care trebuie să-l urmărim în plan cultural – se spune în continuarea Scrisorii, pontiful îndemnând la un examen de conştiinţă sincer privind gradul de pasiune şi iubire cu care ne implicăm în transmiterea iubirii lui Dumnezeu faţă de fiii Săi şi faţă de modul în care locuiesc în Casa comună.
Oprindu-se asupra comuniunii în rândul umanităţii, Sfântul Părinte şi-a exprimat speranţa ca Academia pentru Viaţă să fie un loc curajos al confruntării şi al dialogului în slujba binelui tuturor.
Privitor la reflecţia asupra noilor tehnologii, definite în prezent "emergente şi convergente", pontiful a îndemnat la "un discernământ şi mai atent", asemenea unui sincere stimulări a conştiinţei în vederea angajării într-o cât mai bună cunoaştere, care să constituie baza în vederea unui corect exerciţiu al raţiunii practice.
"Sfântul Francisc din Assisi, prin capacitatea sa de a se recunoaşte ca frate al tuturor creaturilor pământeşti şi cereşti, să ne inspire prin actualitatea sa perenă", se spune în încheierea Scrisorii, papa Francisc invocându-l pe Domnul astfel încât membrii Academiei Pontificale pentru Viaţă să se simtă pregătiţi pentru această nouă fază a misiunii, cu lămpile pline de uleiul Duhului Sfânt, pentru a le lumina calea şi a le călăuzi paşii.
