De Calah Alexander
Asocierea nesănătoasă a tehnologie cu psihologia a creat o percepţie distorsionată asupra lumii, distructivă pentru copiii noștri.
„Ieri, Charlotte s-a așezat lângă mine pe canapea, și-a pus capul pe umărul meu si a început: "Mami, când voi fi adolescentă, în ce clasă îmi voi primi telefonul?"
Din celălalt capăt al casei, sora ei de 12 ani, posesoarea unui auz deosebit de dezvoltat, strigă: "NICIODATĂ! Nici măcar eu nu am telefon, Charlotte. Nu vom primi niciodată telefoane, chiar dacă toți prietenii noștri le au, pentru că mama este mult prea strictă.”
Charlotte și-a dat capul pe spate ca să mă privească, ochii ei mari, albaştri, umplându-se cu lacrimi de crocodil: „E adevărat, mami?”
"Da! Da, este. Nu vei avea un telefon mobil până nu vei fi studentă și poate nici chiar atunci", am răspuns fără urmă de ezitare. Am încercat din greu să îmi ascund bucuria, dar nu sunt sigură că am reușit.
Interdicția mea absolută în ceea ce privește telefoanelor mobile pentru copiii mei nu mă bucura pentru ca îmi face plăcere sa îi privez de lucrurile pe care și le doresc. Sunt bucuroasă pentru că știu că telefoanele mobile și lumea reţelelor de socializare pe care acestea o deschid copiilor, reprezintă cea mai distructivă amenințare cu care se confruntă copiii în ziua de azi și sunt hotărâtă să-mi protejez copii cât mai mult cu putinţă.
Majoritatea părinților nu înțeleg amploarea pericolului și în consecință, sunt adesea învinuiţi când copiii lor cad în capcana tehnologiei. Medium a publicat recent un articol care scoate la iveală motivele exacte pentru care reţelele de socializare și jocurile video au efecte dezastroase asupra copiilor, iar ingredientul secret nu este slăbirea structurilor familiale sau neglijenţa părinților - este psihologia.
Ceea ce nici unul dintre acești părinți nu înțelege este faptul că obsesia distructivă a tehnologiei a copiilor și tinerilor nu este altceva decât consecința previzibilă a fuziunii nemaiîntâlnite a industriei tehnice și a psihologiei. Această alianță combină capitalul imens al industriei produselor tehnologice de pe piață cu cea mai sofisticată cercetare din domeniul psihologiei, făcând posibilă dezvoltarea unor reţele de socializare, jocuri video și telefoane cu o putere de seducţie a tinerilor utilizatori, comparabilă cu cea a drogurilor.
Acești părinți nu au nici cea mai mică idee despre faptul că, în spatele ecranelor și telefoanelor copiilor lor se ascund o armată de psihologi, neurologi și sociologi care își folosesc expertiza asupra vulnerabilităților psihologice în scopul conceperii produselor care captează atenția copiilor de dragul profitului industriei. Ceea ce acești părinți și majoritatea lumii nu au reușit încă să înțeleagă este că psihologia – un domeniu asociat în mod convenţional cu vindecarea - este folosită în această situație ca o armă împotriva copiilor.
Articolul este lung, dar fascinant, deoarece detaliază asupra evoluției tehnologiei persuasive, o idee concepută și perfecționată de un psiholog. Obiectivul tehnologiei persuasive este de a altera gândirea și comportamentul oamenilor, iar companiile de tehnologie au adoptat acest concept pentru a stimula vânzările și a domina piața în detrimentul copiilor care sunt, în sens propriu al termenului, reprogramați.
Cred că este important de menţionat că directorii executivi din domeniul tehnologie nu sunt nişte avari înșelători cu râsete de hienă care se ascund în bârlogurile lor făcute din aur si din suferinţele tinerilor.
Mă îndoiesc profund că vreunul dintre ei a încercat să distrugă viețile generației următoare. De fapt, cred că mulți dintre cei mai importanți directori executivi din domeniul tehnologiei cred cu adevărat în creșterea interconectivității umane. Dar jucându-se cu focul tehnologie persuasive, sfârșesc prin a arde mulți copii.
Sunt încrezătoare că in următorul deceniu vom vedea o restricție treptată a libertății Silicon Valley-ului de a folosi practici psihologice pentru a schimba comportamentul utilizatorilor în scopul de a creşe cifra de afaceri a companiei, mai ales în contextul în care tot mai mulți părinți conștientizează efectele negative ale telefoanelor și jocurilor video asupra copiii lor. Între timp, îmi voi proteja copiii în cel mai bun mod pe care îl cunosc - prin a fi mama cea mai puțin cool, cea mai strictă și prin a nu le da niciodată voie să aibă telefoane mobile.
Probabil îmi vor mulțumi mai târziu. Și chiar dacă nu, dorm mult mai bine noaptea știind că ai mei copii şi-au petrecut ziua chinuindu-se unul pe celălalt afară, în loc de a fi chinuiți într-o realitate virtuală.
Traducere: Iulia Molnar
