”Primirea cuvântului lui Isus ne face frați între noi, ne face să fim familia lui Isus. [În schimb,] Vorbirea de rău a celorlalți, distrugerea faimei altora ne face să fim familia diavolului”: a spus papa Francisc la alocuțiunea de la rugăciunea ”Îngerul Domnului”, recitată duminică, 10 iunie 2018, împreună cu aproximativ două zeci de mii de romani și pelerini prezenți în Piața San Pietro. După un comentariu amplu la Evanghelia duminicii, a zecea din timpul liturgic de peste an după calendarul roman sau latin, pontiful a făcut un apel la rugăciune pentru reușita colocviilor coreene din Singapore și a menționat beatificarea, în Franța, a unei călugărițe care și-a dedicat viața în slujirea Domnului și a fraților. Vă oferim aici în traducerea noastră de lucru cuvântul Sfântului Părinte:
«Dragi frați și surori, bună ziua!
Evanghelia acestei duminici (cf. Mc 3, 20-35) ne arată două feluri de neînțelegere cu care Isus a trebuit să se confrunte: a cărturarilor și a înseși rudelor sale.
Prima neînțelegere. Cărturarii erau oameni instruiți în Sfintele Scripturi și însărcinați să le explice poporului. Unii dintre ei au fost trimiși de la Ierusalim în Galileea, unde faima lui Isus începea să se răspândească, pentru a-l discredita în ochii oamenilor. Ca să îndeplinească rolul bârfitorilor, să-l discrediteze pe celălalt, să-i știrbească autoritatea: acest lucru urât. Ei au fost trimiși ca să facă acest lucru. Cărturarii ajung cu o acuzație precisă și teribilă – nu făceau economie de mijloace, merg direct la centru – și spun în felul următor: ”Aceasta este posedat de Beelzebul și cu ajutorul căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli” (v. 22). Altfel spus, șeful diavolilor ar fi cel care îl conduce pe El, ceea ce ar însemna cu a spune, mai mult sau mai puțin: ”Este un îndrăcit”. Într-adevăr, Isus vindeca mulți bolnavi, iar ei vor să lase de înțeles că o face nu cu Spiritul lui Dumnezeu – cum făcea Isus – ci cu duhul Celui rău, cu puterile diavolului. Isus reacționează cu vorbe tari și răspicate, nu suportă acest lucru, pentru că acei cărturari, poate fără să-și dea seama, stau să cadă în păcatul cel mai grav: a nega și a spune blasfemii despre Iubirea lui Dumnezeu prezentă și lucrătoare în Isus. Iar blasfemia, păcatul împotriva Spiritului Sfânt, este singurul păcat care nu poate fi iertat – așa spune Isus – pentru că pornește de la o închidere a inimii la milostivirea lui Dumnezeu care lucrează în Isus.
Dar acest episod cuprinde un avertisment care ne folosește tuturor. Într-adevăr, se poate întâmpla ca o invidie puternică pe bunătatea și faptele bune ale unei persoane să ne facă să o acuzăm pe nedrept. Aici se află un adevărat venin letal: răutatea prin care, în mod premeditat, se caută distrugerea bunului nume al celuilalt. Dumnezeu să ne elibereze de această ispită înspăimântătoare! Și, dacă analizându-ne conștiința, ne dăm seama că această iarbă rea încolțește înăuntrul nostru, să mergem repede să ne spovedim la sacramentul pocăinței mai înainte de a crește și a aduce efectele rele, care nu pot fi vindecate. Fiți atenți pentru că această atitudine distruge familiile, prieteniile, comunitățile și chiar societatea.
Evanghelia de astăzi ne vorbește de o altă neînțelegere, foarte diferită, față de Isus: a rudelor sale. Acestea erau preocupate pentru că noua sa viață itinerantă li se părea o nebunie (cf. v. 21). Într-adevăr, El se arăta atât de disponibil față de oameni, mai ales pentru cei bolnavi și păcătoși, încât nu mai avea timp nici chiar să mănânce. Așa era Isus: mai întâi oamenii, slujirea oamenilor, ajutorarea oamenilor, învățarea oamenilor, vindecarea oamenilor. Era pentru oameni. Nu avea timp nici să mănânce. Rudele sale, așadar, hotărăsc să-l aducă înapoi la Nazaret, acasă. Ajung acolo unde Isus predica și îi trimit vorbă să-l cheme. I se spune: ”Iată, mama ta și frații tăi te caută afară” (v. 32). El răspunde: ”Cine este mama mea și cine sunt frații mei?” și, rotindu-și privirea peste cei așezați în jurul lui ca să-l asculte, adaugă: ”Iată mama mea și frații mei! Oricine face voința lui Dumnezeu, acela îmi este frate și soră și mamă!” (vv. 34-35).
Isus a format o nouă familie, care nu mai este bazată pe legăturile naturale, ci pe credința în El, pe iubirea sa care ne primește și ne unește între noi, în Spiritul Sfânt. Toți cei care primesc cuvântul lui Isus sunt fii ai lui Dumnezeu și frați între ei. Primirea cuvântului lui Isus ne face frați între noi, ne face să fim familia lui Isus. [În schimb,] Vorbirea de rău a celorlalți, distrugerea faimei altora ne face să fim familia diavolului.
Acest răspuns al lui Isus nu este o lipsă de respect față de mama sa și de rudele sale. Dimpotrivă, pentru Maria este cea mai mare recunoaștere pentru că chiar ea este discipola desăvârșită care a ascultat în toate de voința lui Dumnezeu. Să ne ajute Fecioara Maria să trăim mereu în comuniune cu Isus, recunoscând lucrarea Spiritului Sfânt care lucrează în El și în Biserică, făcând ca lumea să se renască la o viață nouă».
După rugăciunea ”Îngerul Domnului”, recitată în limba latină, papa Francisc a revenit cu tradiționalele saluturi adresate romanilor și pelerinilor din diferite țări, a făcut un apel la rugăciune pentru pace în Peninsula Coreeană și a menționat beatificarea, astăzi, în Franța, a călugăriței Maria a Neprihănitei Zămisliri:
«Dragi frați și surori, doresc să transmit încă o dată iubitului popor coreean un gând special în prietenie și rugăciune. Colocviile care vor avea loc în zilele următoare la Singapore să poată contribui la creșterea unui parcurs pozitiv care să asigure un viitor de pace pentru Peninsula Coreeană și pentru lumea întreagă. De aceea, să ne rugăm Domnului. Să ne rugăm cu toții împreună Fecioarei Maria, Regina Coreei, ca ea să însoțească aceste colocvii [”Bucură-te, Marie...”].
Astăzi, la Agen, în Franța, este proclamată Fericită sora Maria a Neprihănitei Zămisliri, pe numele de mireană Adelaide de Batz de Trenquelléon. A trăit în secolele XVIII-XIX și a fondat congregația Fiicele Mariei Neprihănite, supranumite ”marianiste”. Să-l preamărim pe Domnul pentru această fiică a sa care și-a consacrat viața lui Dumnezeu și slujirii fraților. Să o salutăm prin aplauze pe noua Fericită, să aplaudăm cu toții!»
Primiți la încheiere Binecuvântarea apostolică a papei Francisc, invocată duminică la rugăciunea ”Angelus” în Piața Sfântul Petru, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
A. Dancă
