Biserica Română Unită cu Roma, Eparhia Greco-Catolică de Lugoj, organizează în ziua de marți, 8 octombrie 2013, acțiunea de deshumare a osemintelor episcopului greco-catolic, Ioan Bălan. Lucrările de deshumare vor avea loc în cimitirul Bellu catolic, începând cu ora 8:00 și se vor desfășura cu ajutorul unei echipe de specialiști. După deschiderea mormântului va avea loc o slujbă religioasă oficiată de PS Alexandru Mesian, episcopul Eparhiei de Lugoj și de PS Mihai Frățilă, episcop vicar al Bucureștilor.
La acest moment important pentru Eparhia de Lugoj precum și pentru întreaga Biserică Greco-Catolică vor participa și Pr. Angelo Pop, vicar general al Eparhiei de Lugoj, Pr. Alexandru Ploștinaru, vicar judecătoresc, Raimondo-Mario Rupp, precum și alți invitați. Ulterior, osemintele vor fi așezate în Catedrala Lugojului.
Întrucât este pe rol cauza de beatificare a episcopului Ioan Bălan, mort în faimă de martir sub regimul comunist, alături de ceilalți episcopi ai Bisericii Române Unite, s-a cerut și s-a obținut din partea Congregației pentru Cauzele Sfinţilor autorizația de recunoaștere canonică și de transferare a osemintelor în catedrala din Lugoj, ne informează Preasfinția Sa Alexandru Mesian.
Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revenit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.
În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.
Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).
A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.
ACC
