«În acest timp pascal, Cuvântul lui Dumnezeu continuă să ne indice stiluri de viaţă coerente pentru a fi comunitatea Domnului Înviat. Printre acestea, Evanghelia liturgiei de astăzi ne prezintă învăţătura de căpătâi a lui Isus : "Rămâneţi în iubirea mea " (In 15, 9). Trăirea în fluxul iubirii lui Dumnezeu, în vederea unei locuiri permanente în iubirea lui Dumnezeu, este condiția necesară pentru ca iubirea noastră să nu piardă pe cale ardoarea și curajul. Și noi, ca Isus și în Isus, trebuie să primim cu gratitudine iubirea care vine de la Tatăl, rămânând în aceasta şi încercând să nu ne separăm de iubirea Tatălui din pricina egoismului și a păcatului. Este un proiect exigent, dar nu imposibil», a spus Sfântul Părinte în cateheza întâlnirii de rugăciune mariană "Regina Coeli", de duminică, 6 mai, din Piaţa Sfântul Petru.
«Mai întâi de toate» – a continuat – «este important să fim conștienți de faptul că iubirea faţă de Cristos nu este un sentiment superficial, ci o atitudine fundamentală a inimii, care se manifestă prin trăirea potrivit voinţei Sale. De fapt, Isus spune: "Dacă păziţi poruncile mele, rămâneţi în iubirea mea aşa cum eu am păzit poruncile Tatălui meu şi rămân în iubirea Lui" (v.10). Iubirea este realizată în viața de zi cu zi, prin atitudini şi acțiuni; altfel este ceva iluzoriu. Isus ne cere să păzim poruncile sale, care sunt rezumate în porunca: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu! " (v. 12).
Oprindu-se asupra modalităţilor necesare pentru ca iubirea dăruită nouă de Domnul Înviat să fie împărtăşită şi altora, pontiful s-a oprit asupra destinatarilor iubirii, spunând:
Papa Francisc: «Isus a indicat în mod repetat cine este aproapele pe care trebuie să-l iubim nu prin vorbe, ci cu faptele. Este cel pe care îl întâlnesc pe cale și care, cu chipul și cu istoria sa de viaţă, mă interpelează; este cel care, prin însăşi prezenţa sa, mă îndeamnă să ies din interesele și certitudinile mele; este cel care așteaptă disponibilitatea mea de a-l asculta și de a face o bucată de drum împreună. Disponibilitate faţă de fiecare frate și soră, oricine ar fi și în orice situație s-ar afla, pornind de la cei apropiați din propria familie, din comunitate, de la serviciu, de la şcoală... . În acest fel, dacă rămân unit cu Isus, iubirea lui poate ajunge la celălalt și este în măsură să-l atragă la sine, la prietenia cu El.»
Referindu-se de asemenea la momentul, la timpul rezervat iubirii faţă de aproapele, Sfântul Părinte a evidenţiat necesitatea ca această iubire să devină o constantă a vieţii noastre.
Papa Francisc: «Iar această iubire pentru alții nu poate fi rezervată pentru momente excepționale, ci trebuie să devină o constantă a existenței noastre. Acesta este motivul pentru care suntem chemați să fim custozii persoanele în vârstă ca şi cum am păzi o comoară prețioasă, făcând acest lucru cu iubire, chiar dacă vârstnicii ne-ar putea crea probleme economice și inconveniente. Iată de ce trebuie să acordăm întreaga asistenţă posibilă bolnavilor, chiar şi atunci când sunt în stadiu terminal. Iată de ce copiii pe cale să se nască trebuie întotdeauna acceptaţi pentru că, în cele din urmă, viața trebuie să fie întotdeauna protejată și iubită, de la momentul concepției şi până la sfârşitul ei natural.
Suntem iubiți de Dumnezeu în Isus Cristos, care ne cere să ne iubim unii pe alții așa cum ne iubește El. Dar nu putem face acest lucru dacă nu avem în noi aceiaşi Inimă ca a lui Isus. Preasfânta Euharistie, la care suntem chemați să participăm în fiecare duminică, are scopul de a forma în noi Inima lui Cristos, astfel încât toată viața noastră să fie ghidată de atitudinile sale generoase. Fie ca Preacurata Fecioară Maria să ne ajute să rămânem în iubirea lui Isus și să creștem în iubirea faţă de toți, în special faţă de cei mai slabi, pentru a corespunde pe deplin vocației noastre creștine.»
RV – A. Mărtinaş
