De ce se sărbătorește Paștele în date diferite
În ce privește data la care se sărbătorește Paștele, respectiv sărbătoarea Învierii Domnului, primul Conciliu din Nicea (din anul 325) reglementează să se sărbătorească ”în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară”. Echinocțiul are loc de două ori pe an și este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe pământ; Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul trecând din emisfera sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Iar echinocțiul de toamnă pentru noi este în jurul datei de 23 septembrie.
Data Paștelui este legată de circumstanțele Patimilor lui Cristos și, conform mărturiilor, acest episod a avut loc în timpul Paștelui ebraic, adică în jur de 15 a lunii Nisan. Dar calendarul evreiesc este total lunar. Numărul de luni variază în funcție de an. Paștele evreiesc este o sărbătoare fixă, în funcție de ritmul calendarului lunar; Paștele creștin, prezentat în calendarul solar, devine o sărbătoare în mișcare, de aceea data paștelui este schimbătoare.
Cum se calculează data Paștelui?
În vreme ce Biserica Catolică și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, Bisericile Greco-Catolice și cele Ortodoxe pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi). În acest an, paștele catolic se va sărbători pe 1 aprilie, iar cel răsăritean în 8 aprilie. În Bisericile Răsăritene echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian (care este ziua de 3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce Biserica Catolică și cele Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară. Din această cauză data Paștilor în Biserica Răsăriteană nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Biserica Occidentală mai devreme de 22 martie. Aceasta fiindcă Bisericile Răsăritene au păstrat calendarul iulian, în timp ce Biserica Romană a efectuat o reformă a calendarului: reforma gregoriană de unde a rezultat Calendarul Gregorian.
Timp de cinci ani, o comisie de cercetători a pregătit reforma calendarului, iar în 24 februarie 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a făcut cunoscut tuturor prinților creștini noua ordine a timpului. Calendarul gregorian a fixat definitiv echinocțiul de primăvară pe 21 martie, fără a ezita să șteargă zece zile în anul 1582. Cele trei zile de abatere datorate calendarului iulian au fost șterse prin eliminarea zilei bisecte a fiecărui început de secol, 1600, 1700, 1800.
Țările catolice au urmat, îndreptarul propus de Papa și calendarul său, protestanții l-au acceptat un secol mai târziu. În ceea ce privește țările de tradiție răsăriteană, acestea nu au acceptat reforma gregoriană din secolul al XVI-lea pe motive de ordin confesional, menținând mai departe calendarul iulian, care de atunci înainte s-a numit „calendar pe stil vechi”. Cu timpul diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, încât după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile. Nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și Bisericile Răsăritene să reflecteze la îndreptarea calendarului lor.
Ce s-a întâmplat în țara noastră?
Romania a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Totul se petrece după Marea Unire de la 1918, fiindcă Transilvania (majoritar greco-catolică) și Bucovina adoptase deja calendarul gregorian. Numai că minunea nu a durat mult. Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în Bisericile Ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot atunci s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate Bisericile Ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei. Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura Biserică Ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian.
MM
A se vedea și:
