Biserica este în esența ei misionară. „Mergeți în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la toată făptura” (Mc 16:15), „și faceți ucenici din toate neamurile” (Mt 28:19). A evangheliza nu e specific unor frați mai excentrici din alte confesiuni, ci face parte din esența vieții creștine. Suntem în fața unei porunci a Mântuitorului.
Propunerea noastră pentru anul pastoral 2017-2018 este rezumată în mottoul: „Vestesc unui suflet Evanghelia lui Isus Hristos.” Întâi de toate despre ce este vorba? De ce mergem la biserică? Pentru că am primit Vestea cea Bună. În trei cuvinte, ea poate fi rezumată așa: Isus este Domn. În ceva mai multe, astfel: Isus Nazarineanul, o persoană care a trăit în Iudeea romană a sec. I, este Fiul lui Dumnezeu, care a murit pentru păcatele noastre și a înviat, salvând întreaga omenire și întregul cosmos din abisul morții. Apoi se poate dezvolta în șapte puncte: 1. Există un Dumnezeu viu, creatorul universului, care ne iubește infinit. 2. Toți oamenii sunt căzuți în păcat, o stare universală a dezagregării interioare, fiind incapabili de mântuire și de o radicală îmbunătățire a propriei naturi; 3. Isus Hristos a murit pentru păcatele noastre și a înviat, înfrângând decisiv moartea și iadul; 4. „Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1:15). Ne rămâne doar să acceptăm acest dar, roadele victoriei, începând o relație personală cu Isus ca Domn al vieții noastre. 5. „Botezați-vă… și veți primi pe Spiritul Sfânt” (Fpt 2:38). Cum cei mai mulți suntem botezați și miruiți, ceea ce trebuie să facem este să începem o viață nouă în Spiritul Sfânt, cerând darurile sale, pentru reînnoirea omului interior din zi în zi. 6. Această viață se experimentează cel mai bine în Biserică, trupul mistic al Domnului și popor al lui Dumnezeu strâns în jurul Sfintei Euharistii; 7. Bucuria Evangheliei trebuie să fie anunțată și celorlalți.
E greu? Suntem tentați să spunem: „Să facă asta alți oameni care au pregătire specializată”? Dar Apostolii au avut pregătire? A doua parte a argumentului oferă câteva sugestii pentru cum să vestim. 1. Rugăciune. Nu poți oferi ceea ce nu ai. Fără o relație personală cu Isus Hristos, întâlnit mai ales în Scriptură și în Euharistie, nu se poate. Fie că îți faci sau nu curaj să îi vorbești cuiva despre Isus, dacă rugăciunea lipsește nu vei reuși nici tu, nici cei care, în locul tău, găsesc acest curaj. Focul dragostei lui Dumnezeu trebuie să ardă în noi înșine. Orice avem, trebuie să oferim Domnului: cerere, mulțumire, laudă, suferință, post, renunțare, caritate; 2. Isus în viața cotidiană. De ce nu am urmări să găsim ocazii de a aduce o conversație sau o situație în favoarea Evangheliei? Un copil caută cu disperare ultimul film cu super-eroi… „Dar tu ai auzit de un super-erou pe nume Isus, și despre ce a făcut el pentru noi?”; Un cunoscut se simte părăsit și scârbit după o relație. L-a cunoscut pe Isus, Mirele a cărui dragoste nu se stinge niciodată?; Suferința cuiva drag: Nu te teme, Isus duce această Cruce împreună cu tine. Cineva e pasionat de știință… Știe însă că „La început a fost Cuvântul”, că totul e rațional și inteligibil pentru că totul e creat și ținut de un Cuvânt? 3. Dacă astăzi ar fi trăit Pavel, ar fi electrizat Internetul. Trăim vremuri cu uriașe posibilități misionare în mediul electronic Tu ce mai aștepți? Scrie pe facebook, pune citate, intră în contact, dezbate, predică Evanghelia! Isus, mereu Isus! 4. „Predică mereu Evanghelia și, când e nevoie, folosește și cuvinte” circula o vorbă. Exemplul personal. Zâmbește când te costă. Stăpânește-te. Binecuvântează pe cei care te enervează. Fă mici servicii (un pahar de apă, o cafea, o ciocolată cu rom). Văzându-te, oamenii să se întrebe de unde vin bucuria, blândețea, calmul tău; 5. Formează-te! Citește Scriptura, Catehismul, cărți bune despre credință. Organizează chiar tu grupuri de rugăciune și de studiu al conținuturilor credinței. Discutați despre evanghelizare, rugați-vă unii pentru alții și plecați în misiune! Împreună e mai bine!
Alin Vara
(Text apărut în „Foaia” Episcopiei de București, nr. 4/2017)
