Vindecată de o tumoră cerebrală, a simțit de mai multe ori prezența Sfântului, iar în ele din urmă s-a mutat în orașul lui Padre Pio. „Acel miros al florilor”, au împins-o să se mute de la Torino, unde locuia de ani de zile împreună cu familia și să locuiască lângă Padre Pio. Numele ei este Sabina Settani, o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani, mama a doi copii.
Locuiește în San Giovanni Rotondo de 21 de ani, mai precis din momentul în care a decis să urmeze tratamentul medicilor din zonă pentru o tumoră cerebrală, de care acum este complet vindecată.
Istoria Sabinei și a legăturii ei indisolubile cu Padre Pio, începe în anul 1994. Sabina a început să se simtă rău: vizitele frecvente la spital nu i-au clarificat situația și nimeni nu înțelegea despre ce problemă ar fi vorba. În luna august a anului 1994, femeia se afla în vacanță împreună cu familia la San Giovanni Rotondo, unde i-a fost diagnosticată o tumoră cerebrală. „Medicii mi-au spus că, dacă aș fi plecat în acele condiții, probabil aș fi murit”.
A fost supusă unei intervenții chirurgicale, care a decurs bine. Din fericire, tumora a fost benignă, dar Sabina a avut nevoie de foarte mult timp pentru a se recupera. În acele momente, simte pentru prima dată prezența călugărului capucin. „Simțeam un parfum puternic de flori și vedeam o umbră lângă pat. Ceilalți însă, nu simțeau acel miros. Mi-au confirmat și călugării că este vorba de mirosul lui Padre Pio. Eram convinsă și nu mă puteam îndepărta de acolo”.
După recuperare, Sabina s-a întors la Torino. „Chiar și aici - amintește - simțeam același miros. Mergeam la San Giovanni foarte des pentru control, iar fiecare reîntoarcere la Torino era foarte dureroasă”. În luna decembrie a anului 1995, decide să se mute împreună cu familia la San Giovanni Rotondo. Sosirea în orașul Sfântului, i-a dăruit un nou contact direct cu Padre Pio. Într-o noapte, Sabina aude un zgomot în cameră, chiar lângă pat. „Credeam că este soțul meu, amintește ea, deoarece se întorcea târziu de la muncă. Simțeam o respirație pe față, dar nu puteam să deschid ochii. M-am speriat. Am controlat toată casa, dar nu era nimeni. Cred că acea respirație a fost cea a lui Padre Pio”. Concluzionează Sabina: „Padre Pio a făcut multe lucruri bune și are nevoie de rugăciuni. Sper ca și cei mai tineri să-l poată descoperi”.
Traducere: Liviu Ursu