Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimis al Papei Francisc la Liturghia de beatificare a Monseniorului Vladimir Ghika, de sâmbătă, 31 august, la Romexpo, Bucureşti, ora 11 a dat un interviu postului de Radio Vatican.
Eminenţă, spuneţi-ne câte ceva despre noul Fericit din România…
Cardinalul A. Amato: “Dintr-o familie nobilă, Vladimir a folosit numeroasele sale talente înnăscute şi harurile dobândite în favoarea celor nevoiaşi. Convertit în 1902 şi sfinţit preot la Paris, pe 7 octombrie 1923, la vârsta de cincizeci de ani a început un intens apostolat de facere de bine în slujba celor neînsemnaţi şi săraci.
În 1939 a decis să rămână în România pentru a înfrunta necesităţile refugiaţilor polonezi, după invaziunea nazistă a Poloniei. Fidel teologiei nevoilor (théologie du besoin), Ghika s-a ocupat de cei bolnavi, de răniţi şi de prizonierii de război. A confirmat această decizie a sa şi în 1948 când, după abdicarea şi plecarea regelui Mihai, regimul comunist a început o violentă şi sistematică represiune a catolicilor”.
Ce ne puteţi spune despre martiriul său?
Cardinalul A. Amato: „Pe 18 noiembrie 1952, Ghika a fost închis la Jilava, una din cele mai teribile închisori de exterminare din România. Demnitatea, iertarea persecutorilor, sprijinirea spirituală a deţinuţilor închişi împreună cu el, intensa viaţă de rugăciune, au făcut din el un înalt exemplu de mărturie evanghelică. Pe 16 mai 1954 a murit din cauza neîndurătoarelor torturi la care l-a supus Securitatea. Om de profundă spiritualitate şi deschis ecumenismului, una din marile sale dorinţe a fost de a vedea unitatea dintre biserica ortodoxă şi cea catolică”.
Ce ereditate spirituală aduce Bisericii beatificarea martirului Vladimir Ghika?
Cardinalul A. Amato: „Sunt trei mesajele sale. Primul priveşte grija faţă de ecumenism. Visa unitatea Bisericii şi propunea sfinţenia ca pe un mijloc indispensabil pentru promovarea unităţii creştinilor. El vedea în martiriul milioanelor de ortodocşi persecutaţi, mai ales în Rusia şi în Europa de Est de regimurile comuniste garanţia unei adevărate învieri care, în logica misterului pascal, trebuia să conducă la regăsirea unităţii. Cel de-al doilea aspect, priveşte angajarea sa concretă în favoarea refugiaţilor, a răniţilor în război şi a bolnavilor, ducându-se în întâmpinarea lor, vizitându-i şi acordându-le asistenţă. Cel de-al treilea aspect priveşte mărturia sa ca martir, sub acel regim inuman al stalinismului. Lungi şi epuizatoare interogatorii ziua şi noaptea , lovituri atât de violente încât a riscat pierderea auzului şi a vederii, simularea repetată a spânzurării. El a suportat cu încredere şi curaj acest martiriu, cu ajutorul rugăciunii”.
Cum trebuie văzută această beatificare?
Cardinalul A. Amato: „Actuala beatificare trebuie văzută ca semn profetic de reconciliere şi pace, ca memorie a unui trecut trist care nu trebuie să se mai repete vreodată şi ca angajare pentru construirea unui viitor de speranţă, de comuniune fraternă, de libertate şi bucurie”.4
Site-ul e-communio.ro va prelua transmisia în direct a celebrării slujbei de beatificare a Monseniorul Vladimir Ghika care va avea loc sâmbătă, 31 august 2013, începând cu ora 11:00 la Complexul Romexpo Bucureşti.
Sursa:ro.radiovaticana.va
