Din ce în ce mai multe femei, majoritatea constrânse de condiţiile economice precare, aleg să-şi închirieze trupul pentru a naşte copilul unui alt cuplu. Este vorba de aşa-numitele mame-surogat care, de cele mai multe ori în schimbul unei sume de bani considerabile, rămân însărcinate în urma unor proceduri medicale de fertilizare artificială, iar imediat după naştere oferă copilul cuplului care le-a plătit.
Apelează la o mamă surogat atât cuplurile de homosexuali cărora le este imposibil să dea naştere unui copil, cât şi cuplurile în care femeia nu vrea sau nu poate să ducă la termen o sarcină.
Fenomenul este prezent în majoritatea ţărilor din lume, de la cele mai sărace la cele mai bogate. În unele ţări procedura este legală, în altele ilegală, dar în majoritatea ţărilor procedura nu este specificată în legislaţie.
Şi în România mama surogat este un fenomen care ia amploare, multe femei anunţându-şi disponibilitate de a-şi închiria trupul pentru 9 luni de zile în schimbul unei sume de bani.
Este vorba de o piaţă mondială în care mai ales corpul femeilor nevoiaşe din ţările sărace este exploatat în favoarea occidentalilor sau a localnicilor înstăriţi.
Cotidianul catolic italian „Avvenire” a denunţat recent gravitatea acestui fenomen. Cu toate acestea ancheta cotidianului a fost aspru criticată de susţinătorii maternităţii surogat, printre care şi diverse organizaţii de persoane homosexuale.
Assuntina Morresi, editorialistă şi membru al Comitetului Naţional de Bioetică din Italia, a acordat un interviu pentru postul nostru de radio:
„Este foarte dificil să găseşti o femeie care o duce bine, care este bogată, dispusă să ducă la termen o sarcină pentru altcineva contra unei sume de bani. Este clar că în majoritatea cazurilor este vorba de o piaţă de desfacere în adevăratul sens al cuvântului, deoarece doar pentru bani se poate face acest lucru, în special de către femeile sărace. De fapt, le sunt comandate sarcini mai ales femeilor care nu-şi cunosc propriile drepturi. Este dificil pentru o femeie care-şi cunoaşte drepturile să dea unor străini, în schimbul unor sume de bani, copilul pe care tocmai l-a născut după ce l-a purtat în pântece nouă luni, de multe ori fără să ştie dacă este băiat sau fată: soseşte laptele, iar copilul nu mai e! Tot ce înseamnă o sarcină este redus la o producţie pentru terţe persoane”.
Tocmai cuvintele „piaţă de desfacere”, „uter de închiriat” pe care Avvenire le-a folosit au fost aspru criticate de către cei care susţin că este vorba de o alegere liberă, de-a dreptul altruistă… „Ar fi comic dacă nu ar fi tragic. Îi contrazic pe toţi cei care îndrăznesc să spună că femeile din India, Guatemala sau Ucraina, care sunt ţinute pentru nouă luni într-o clinică ca şi cum ar fi găini pentru ouă, îi contrazic pe toţi cei care îndrăznesc să spună că este vorba de o alegere liberă. Mai mult, trebuie să fim oneşti din punct de vedere intelectual. Această practică priveşte cuplurile heterosexuale şi homosexuale şi în mod categoric răspândirea acestui fenomen este accelerată de recunoaşterea legală a uniunilor homosexuale în multe ţări. Este clar că un cuplu de bărbaţi homosexuali nu are altă posibilitate de a avea copii biologici. Când vorbim de fiul lui Elton John şi al partenerului său, nu vorbim în realitate de fiul lor, pentru că doi bărbaţi nu pot concepe un copil. Ne place sau nu, aşa stau lucrurile. Sigur, sunt persoane înstărite care doreau să aibă un copil legat şi biologic de ei, de aceea au plătit o femeie care pentru nouă luni şi-a pus la dispoziţie uterul şi pe altă femeie au plătit-o pentru a-şi dona ovocitele”.
Cine denunţă aceste lucruri riscă să fie acuzat de homofobie?
„Eu am fost profund dezamăgită de cuvintele folosite de asociaţia care a atacat articolele din ‘Avvenire’, pentru că au utilizat tocmai această expresie. Sunt foarte îngrijorată de faptul că imediat ce cineva observă nişte lucrurile obiective pentru toţi, este repede acuzat de homofobie. Dacă asociaţiile homosexuale doresc într-adevăr să protejeze drepturile minorităţilor şi ale persoanelor vulnerabile, trebuie să fie alături de noi când denunţăm acest fenomen şi nu să ne acuze de homofobie”.
Centrul Marocan al Drepturilor Omului a denunţat faptul că în ultimii ani cel puţin 600 de femei marocane, care în mod categoric nu erau bogate, şi-au închiriat uterul şi au primit fiecare aproximativ 15000 de euro. Ne puteţi spune pe scurt care sunt ţările implicate în acest fenomen?
„Statul cel mai important, cu cele mai multe cereri pentru mamele surogat, este India. Majoritatea cuplurilor străine care merg în India sunt cupluri de englezi. Anglia permite maternitatea surogată din 1985, însă fiind o ţară în care există numeroase drepturi personale, maternitatea surogată este mai puţin accesibilă. De exemplu, în Anglia o femeie care naşte un copil este mama legală a copilului şi chiar dacă a fost deja plătită, are mereu dreptul de a păstra copilul. Şi vreau să văd dacă vine poliţia să-i ia mamei copilul fără ca ea să fie de acord! Ştim că maternitatea surogat se practică în Thailanda, Ucraina, Guatemala, în ţările din estul Europei. Din 2006 până în 2010 această practică a crescut cu 1000%. 18 state americane au reglementat maternitatea surogată într-o manieră permisivă. Trebuie să spun că în America lucrurile sunt foarte diferite mai ales datorită conştientizării femeilor. Şi chiar dacă în unele State americane legile sunt destul de permisive, nu vin mulţi din afara ţării pentru această procedură”.
Sursa:ro.radiovaticana.va
