Fericit bărbatul care se teme de Domnul
Și în poruncile Sale găsește bucurie mare.
Puternică pe pământ va fi seminţia Lui,
Descendența oamenilor drepți va fi binecuvântată.
Prosperitate şi bogăţie în casa lui,
Dreptatea lui rămâne pe vecie.
Răsare în întuneric, lumină pentru oamenii drepţi:
Cel milostiv, îndurat şi drept.
Fericit bărbatul care se îndură şi dă cu împrumut,
Își administrează bunurile cu dreptate.
Nu se va clătina în veci:
Veșnică va fi amintirea celui drept.
De vești rele nu va avea de ce să se teamă,
Puternică este inima lui, se încrede în Domnul.
Inima lui este sigură, nu se teme,
Până când nu va vedea ruinarea vrăjmașilor săi.
El dăruiește cu generozitate săracilor,
Dreptatea lui rămâne pe vecie,
Fruntea sa se înalţă în glorie.
Păcătosul vede și se mânie,
Scrâşnește din dinţi şi se consumă.
Însă dorința făcătorilor de rele piere.
Răsare în întuneric, lumină pentru oamenii drepţi: Cel milostiv, îndurat şi drept. Sfântul Ieronim ne spune că: „psalmistul inspirat a amintit o dată dreptatea lui Dumnezeu și de două ori milostivirea Sa. De aceea, omul drept trebuie să-L imite pe Domnul: să se arate de două ori mai milostiv decât drept”.
El dăruiește cu generozitate săracilor. Sfântul Balduin face o comparație între acest verset și Taina Sfintei Euharistii: „Domnul a frânt pâinea pentru a o da unui mare număr de oameni, pentru a comunica harul Său multora... Dacă Isus n-ar fi frânt pâinea, cum ar fi ajuns fărâmiturile până la noi? A frânt-o și a distribuit-o, a dat săracilor... Va veni o vreme când nu le va mai fi nici foame nici sete: în așteptarea acelei zile, frânge, Doamne, această pâine pentru cei flămânzi”.