Cotidianul spaniol "El Pais" a publicat duminică, 22 ianuarie a.c., un lung interviu pe care papa Francisc l-a acordat, în data de 20 ianuarie, jurnalistului Pablo Ordaz. În cursul conversației, au fost abordate numeroasele teme, de la chestiuni personale la situația din lume și din biserică. Colegul nostru Sergio Centofanti, de la redacția în limba italiană, ne oferă o amplă sinteză a interviului:
Biserica să fie aproape de oameni
La prima întrebare din interviul caracterizat de o amplă varietate de teme, Jorge Mario Bergoglio a spus că nu s-a schimbat de când a devenit papa Francisc. "A te schimba la 76 de ani este ca și cum ți-ai aplica un machiaj. Desigur, nu se poate face tot ceea ce se vrea, însă i-a rămas ceea ce el numește suflet "callejara", adică a rămas un preot de stradă, care vrea să stea printre oameni. Ceea ce pontiful nu dorește pentru Biserică este tocmai îndepărtarea de lume, clericalismul care este "răul cel mai mare pe care-l poate trăi azi Biserica": un păstor anesteziat se apără de realitatea concretă a lumii și devine un funcționar. "O biserică care nu este aproape, nu este Biserică. Este o eficientă organizație neguvernamentală, sau o bună și pioasă organizație de persoane care face opere de caritate, care se reunește pentru a servi ceai și a face opere de binefacere… însă ceea ce identifică Biserica este apropierea, faptul de a fi frați apropiați". "Apropierea înseamnă a atinge, a atinge în aproapele trupul lui Cristos". Cum spune capitolul 25 al Evangheliei după sfântul Matei: "Am fost flămând și mi-ați dat să mănânc".
Revoluția este făcută de sfinți
În interviul acordat cotidianului "El Pais", pontiful critică faptul că se vorbește cu ușurință despre corupția Curiei Romane. "Există persoane corupte, dar există și mulți sfinți, persoane care au petrecut toată viața slujindu-l pe aproapele în anonimat", a subliniat Sfântul Părinte, explicând că "adevărații protagoniști ai Bisericii sunt sfinții", sunt cei care "și-au dedicat viața pentru a trăi Evanghelia în mod concret, aceștia fiind cei care ne-au salvat: sfinții." În categoria sfinților, pontiful îi include pe tații, mamele, bunicii care muncesc zi de zi cu demnitate, ducând mai departe viața familiilor și a Bisericii, definind această categorie "clasa medie a sfințeniei", dar cu un grad foarte mare de sfințenie.
Favorabil criticilor deschise și fraterne
La o întrebare privind reacțiile din partea sectoarelor tradiționaliste care văd orice schimbare ca pe o trădare a doctrinei, papa Francisc a răspuns: "Nu fac nicio revoluție. Doresc doar ducerea mai departe a Evangheliei". "Însă, noutatea Evangheliei creează uimire, pentru că, în esență, este scandaloasă". Însă, pontiful a dorit să menționeze că nu se simte 'neînțeles', ci 'însoțit de toate categoriile de persoane, de tineri și de vârstnici" și că, atunci când cineva nu este de acord, preferă dialogarea cu acele persoane, neplăcându-i cei care aruncă cu piatra și apoi își ascund mâna". "Dialogul unește, nu calomnia", a mai spus.
Teologia eliberării
Referindu-se la teologia eliberării, a subliniat că "este un aspect pozitiv în America Latină, fiind condamnată de Vatican partea care a optat pentru analiza marxistă a realității ". Când era prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței, cardinalul Ratzinger a scris două instrucțiuni, una "foarte clară privind analiza marxistă" și o alta privind "aspectele pozitive", papa Francisc spunând că "teologia eliberării a avut aspecte pozitive și devieri".
O economie care ucide
Subliniind încă o dată că "trăim un al Treilea Război Mondial consumat pe bucăți", în ultima perioadă vorbindu-se chiar despre posibilitatea unui război nuclear, cum ar fi un joc de cărți, papa Francisc și-a exprimat îngrijorarea privind inegalitățile la nivel economic, faptul că un mic grup deține 80% din bogății, fapt posibil deoarece în centrul sistemului economic se află "zeul ban și nu bărbatul sau femeia". Trăim într-o economie care ne ucide, și creează această "cultură a debarasării".
Președintele Trump să nu fie judecat anticipat
Referindu-se la președinția Trump, papa Francisc a spus: "Să vedem ce se întâmplă. Nu-mi place să anticipez faptele, nici să judec persoanele anticipat. (…) Vom vedea ce va face și vom evalua. Trebuie întotdeauna urmărite aspectele concrete. Creștinismul sau este concret sau nu este creștinism."
Pontiful a vorbit cu preocupare despre populism, referindu-se la cel european mai mult decât la cel latino-american. A citat, ca exemplu, regimul nazist din Germania, instaurat într-o perioadă în care țara era distrusă și era în căutarea unei identități și a unui lider care să i-o restituie. Explicând că în perioadele de criză nu funcționează discernământul, pontiful a amintit cum în Germania acelor timpuri, s-a văzut în Hitler liderul căutat, acesta fiind votat de popor, pe care avea să-l distrugă mai târziu.
Papa Francisc a atras atenția asupra pericolului care derivă din căutarea unui salvator care să ne restituie identitatea și să ne apere de alte popoare – despre care credem că ne-ar putea priva de identitate – prin înălțarea de ziduri, prin sârmă ghimpată. "Este foarte grav", a subliniat, îndemnându-ne la dialog.
A-i salva, a-i primi și integra pe imigranți
Revenind la drama refugiaților, pontiful a definit Marea Mediterană "un cimitir", omagiind Italia care, în ciuda numeroaselor probleme create de cutremurele de pământ din ultima perioadă, continuă să primească migranți, despre care a spus că sunt bărbați, femei și copii care fug de foame și de războaie. "Înainte de toate" – a spus - "trebuie să-i salvăm, apoi să-i primim și să-i integrăm". Orice țară are dreptul să-și controleze granițele însă nicio țară nu are dreptul să-i priveze pe proprii cetățeni să dialogheze cu vecinii, amintind angajarea Bisericii – deseori tăcută – în primirea migranților.Diplomația vaticană – a explicat – construiește punți nu ziduri, este mediatoare nu intermediară, în sensul că intervențiile sale nu sunt niciodată în favoarea propriilor interese, ci întotdeauna în favoarea promovării păcii și dreptății și în avantajul popoarelor.
RV/AM
