Pe cât de puternici, pe atât de fragili. Generația Millennials este plină de contradicții. Fetele și băieții născuți în jurul anului 2000 (americanii îi numesc și Generația Z), sunt întotdeauna conectați, dar sunt izolați, sunt mai înțelepți decât frații lor mai mari, dar sunt mai neliniștiți, ar trebui să fie mai satisfăcuți, dar sunt mult mai stresați. Generația Z (ultima?) este un mister care încearcă să fie înțeles de către sociologi și de către psihologi, participă la o creștere exponențială a sindromului „burn out” (epuizare) în rândul profesorilor și a asistenților din școli. Cele mai recente studii (care urmează unul după celălalt aproape fără întrerupere) prezintă o imagine care nu doar că pare amenințătoare (tulburările psihologice în rândul tinerilor sunt în creștere), dar mai presus de toate, se pare că este și foarte greu de descifrat. Cei născuți în al treilea mileniu sunt crescuți cu rețelele de socializare și cu răspândirea constantă a informațiilor pe internet. Noii adolescenți se apropie de maturitate într-un context politic marcat de o multitudine de evenimente. Cum își vor modela viitorul?
Întotdeauna conectați. Cea mai evidentă diferență între Millennials și generațiile precedente este că aceștia sunt „on-line” de la naștere, din momentul în care părinții lor, puțini naivi, au postat primele lor frământări în rețea. Numai în Marea Britanie, scena unuia dintre cele mai recente sondaje, tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani sunt online cel puțin trei ore pe zi. Conectivitatea pătrunde astfel viața lor, de la prietenii la relațiile cele mai superficiale; de la rețea (folosindu-se de smartphone-uri) se alimentează cu tot ceea ce au nevoie pentru a fi informați (știri, divertisment și cumpărături). Această „conectare permanentă” a transformat modul în care interacționează între ei și cu lumea adulților.
Cele mai populare aplicații sunt Snapchat și Instagram; un adolescent are în medie 150 de urmăritori pe Instagram și petrece aproximativ o jumătate de oră din zi pe Snapchat. De asemenea, tinerii au un sens mai fluid al identității sexuale. Un studiu realizat în luna octombrie a anului trecut de către National Citizen Service și care a implicat 1000 de adolescenți, a constatat că doar 63% dintre băieți cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani se definesc heterosexuali 100% (comparativ cu 78% dintre adulți). Doar 78% dintre băieți se identifică 100% ca fiind de „gen masculin”, și doar 80% dintre femei se identifică 100% ca fiind de „gen feminin”.
Nesatisfăcuți. Generația Z nu este fericită. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, efectuată în 42 de țări în 2013 și 2014, evidențiază faptul că adolescenții sunt printre cei mai puțin mulțumiți de viața lor. Studiul - care evaluează satisfacția pentru viață în relație cu legăturile familiale, cu școala și chiar nivelul sănătății mintale și al consumului de droguri - demonstrează că anxietatea și semnalele boliilor mintale sunt în creștere într-un ritm alarmant.
„Avem în fața ochiilor o generație de copii care exprimă într-un mod foarte clar propria nefericire. Există o problemă generală a stimei de sine. De fiecare dată când pornesc telefoanele și încep să deruleze mesaje și postări ale prietenilor, își măsoară stima de sine prin numere de like-uri sau prin urmăritori”, a spus Emily Cherry, director executiv la Direcția națională pentru protecția copilului din Marea Britanie.
Cu toate acestea, adolescenții sunt mai înțelepți. Scade incidența problemelor legate de abuzul de alcool și de droguri. Noii adolescenți s-au prezentat la vot, ori de câte ori au avut ocazia, depășind în procente generațiile precedente de adolescenți. Plecând de la aceste contradicții și de la aceste fragilități, generația care are la dispoziție cele mai multe mijloace din istoria omenirii, peste câțiva ani va începe să-și construiască propriul viitor. Cum va fi?
Traducere: Liviu Ursu
