Doamne, Tu ai fost scăparea noastră,
Din neam în neam.
Mai înainte să se fi făcut munții
Și să se fi zidit pământul și lumea
Din veșnicie și pentru veșnicie ești Tu, Doamne.
Tu faci să se întoarcă omul în pământ,
Când spui: "Întoarceţi-vă, fii ai oamenilor".
O mie de ani, înaintea ochilor Tăi,
Sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
Ca o strajă de noapte.
Tu îi scufunzi:
Sunt ca un vis de dimineața,
Ca iarba care răsare;
Dimineaţa înflorește și încolțește,
Seara e secerată și uscată.
Da, suntem nimiciți de mânia Ta,
Înspăimântați de furia Ta!
Pui înaintea Ta fărădelegile noastre,
Lucrurile noastre tăinuite, în lumina feței Tale.
Toate zilele noastre se evaporă datorită furiei Tale,
Ne consumăm anii ca pe o suflare.
Anii vieții noastre sunt şaptezeci,
Optzeci, pentru cei mai puternici,
Și frământarea lor este osteneală și dezamăgire;
Trec repede și noi ne ducem.
Cine cunoaşte puterea urgiei Tale
Și, în frică de Tine, mânia Ta?
Învaţă-ne să socotim zilele noastre,
Și vom dobândi o inimă înțeleaptă.
Întoarce-Te, Doamne: Până când?
Fie-Ți milă de robii Tăi!
Satură-ne dimineața de iubirea Ta:
Vom tresălta și ne vom bucura pentru toate zilele noastre.
Dăruiește-ne veselia pentru zilele în care ne-ai întristat,
Pentru anii în care am văzut răul.
Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta
Și splendoarea Ta fiilor lor.
Să fie asupra noastră blândețea Domnului, Dumnezeul nostru:
Statornicește pentru noi lucrurile mâinilor noastre,
Lucrarea mâinilor noastre fă-o statornică.
Doamne, Tu ai fost scăparea noastră, din neam în neam. Sfântul Teodoret ne spune că acest psalm cântă părerea de rău a oamenilor dar și instabilitatea lor. Toată omenirea poate, de-a lungul tuturor generațiilor, intona cântece de preamărire lui Dumnezeu pentru că El nu s-a decis la întâmplare să-i mântuiască pe toți oamenii: din totdeauna s-a îngrijit de ei, era Domnul tuturor, chiar înainte de Întrupare.
Cine cunoaşte puterea urgiei Tale și, în frică de Tine, mânia Ta? Sfântul Augustin este convins că noi oamenii „cunoaștem foarte puține lucruri despre puterea urgiei lui Dumnezeu pentru că în mare parte Domnul ne protejează ca să nu o simțim; încercările care totuși le permite dau mărturie de fapt despre bunătatea Sa, care vrea să ne ferească de pedeapsa veșnică”.