Pe munții cei sfinți El a întemeiat-o;
Domnul iubeşte porţile cetății Sionului,
Mai mult decât toate locuințele lui Iacob.
Despre tine, cetate a lui Dumnezeu,
Se spun lucruri minunate!
Voi înscrie pe Raab şi Babilonia
Între cei care mă recunosc;
Iată Filistea, Tirul şi Etiopia:
Acolo s-a născut cutare sau cutare.
Se va spune despre cetatea Sionului:
„Și acest om și acela s-au născut acolo
Și El, Cel Preaînalt, o păstrează puternică”.
Domnul va înscrie în cartea popoarelor:
„Acest om s-a născut acolo”
Și dansând vor cânta:
„În Tine sunt toate izvoarele mele”.
Pe munții cei sfinți El a întemeiat-o Sfinții Părinți ai Bisericii ne spun că temeliile puternice ale cetății Sion, dincolo de așezarea sa fizică, sunt virtuțile locuitorilor – credință, speranță, iubire, tărie, răbdare, cumpătare - și sfințenia oamenilor de acolo. Sfântul Eusebiu spune: „Temeliile Ierusalimului ceresc sunt sus, pe munții sfinți, însă porțile sale sunt aici între noi: intrarea Bisericii este intrarea împărăției cerurilor”.
Voi înscrie pe Raab şi Babilonia între cei care mă recunosc; Iată Filistea, Tirul şi Etiopia … Enumerarea acestor nume de persone sau locuri – dintre cele mai surprinzătoare pentru că nu aparțin poporului ales sau pentru că sunt departe de a fi model de virtute - arată că toți oamenii sunt chemați la sfințenie: vocația universală a Bisericii. Menționarea Etiopiei indică că orașul sfânt a lui Dumnezeu, Biserica și dreptatea Domnului, se întinde până la marginile pământului.
Și acest om și acela s-au născut acolo Sfântul Ieronim spune să numim și noi această cetate a lui Dumnezeu și Biserica: Mamă! pentru că „popoarele cred în Biserică și se nasc în Biserică iar odată botezați în Biserică îi spun: Mamă!”.