Noul ambasador al României la Roma, George Bologan trăieşte de 15 ani în Italia, unde după finalizarea studiilor şi o experienţă de jurnalist pe lângă Sfântul Scaun, a lucrat ca diplomat timp de 5 ani, iar 4 ani a fost consul general la Milano. Faptul că a venit în Italia ca un simplu cetăţean – student - este un avantaj în plus pentru a înţelege dificultăţile cu care se confruntă conaţionalii noştri din Peninsulă, consideră ambasadorul George Bologan, care a acordat un interviu - în exclusivitate - postului Radio România Actualităţi.
Rep: Începeţi acest mandat de ambasador al României în Italia într-o perioada puţin mai grea; cu numai trei luni înainte de alegerile parlamentare din ţara noastră, alegeri la care pentru prima data în acest an se aplică şi alte modalităţi de vot. Sunteţi pregătit?
George Bologan: Ambasada şi oficiile consulare ale României din Italia au dus o campanie şi duc o campanie de informare cu privire la prevederile legii votului prin corespondenţă. Doresc să accentuez faptul că fiecare cetăţean este liber să acţioneze conform propriei conştiinţe. Există posibilitatea ca cetăţenii români să evite drumurile, oboseala şi posibilele aglomeraţii de la secţiile de vot, care vor fi organizate la misiunile diplomatice, oficiile consulare sau institutele de cultură. Este suficient pentru a evita acest posibil disconfort să se înscrie în Registrul Electoral şi să opteze pentru votul prin corespondenţă. Este în fond alegerea fiecăruia de a opta sau nu pentru această variantă. Ea însă există.
Ambasada, oficiile consulare şi institutele culturale ale României din Italia vor face tot ce se va putea în limitele legii, bineînţeles, să ne organizăm cât mai bine şi să venim în întâmpinarea cetăţenilor români.
Rep: Consulatul general de la Bari, din sudul Peninsulei, la care se lucrează deja de la începutul anului, credeţi că va fi deschis până în decembrie?
George Bologan: Demersurile pentru deschiderea Consulatului General al României de la Bari sunt în faza avansată; ne aflăm foarte aproape de semnarea contractului pentru sediul oficiului consular care va avea în circumscripţie cca. 80.000 de cetăţeni români (conform celor mai recente date ISTAT – Institutul italian de statistică). După semnarea contractului şi preluarea spaţiilor va fi nevoie de unele lucrări de amenajare şi de instalare a echipamentelor necesare bunei desfăşurări a activităţii consulare. În acest moment, se estimează că oficiul consular îşi va putea începe activitatea probabil spre sfârşitul acestui an, cel târziu spre începutul anului 2017, însemnând ianuarie; dar, în măsura posibilităţilor, subliniez, încercăm să pregătim din timp desfăşurarea preparativelor tehnice. Dorim să anticipam deschiderea consulatului pentru luna decembrie, dar sunt factori externi, independenţi de voinţa noastră pe care sperăm totuşi să îi rezolvăm.
Rep: Ce alte programe, iniţiative pregătiţi pentru românii din Italia, comunitate pe care de altfel o cunoaşteţi foarte bine?
George Bologan: Am în vedere două obiective generale pe care aş dori să le fixez în mandatul meu faţă de comunitatea românească: un obiectiv clasic deja, pe care l-au avut şi predecesorii mei - creşterea coeziunii comunităţii şi al doilea - stimularea implicării şi prezenţei românilor în viaţa societăţii italiene. În ceea ce priveşte primul obiectiv, voi încuraja iniţiativele, proiectele şi programele care implică mai multe asociaţii de români cu domenii de activitate similare. Acesta ar fi un model de colaborare şi un mesaj prin care să dovedim inclusiv partenerilor noştri italieni că suntem o comunitate care ştie să îşi urmărească obiectivele comune.
Nu numărul acţiunilor şi a evenimentelor derulate este important, ci calitatea acestora şi efectele asupra segmentului de comunitate căruia acestea i se adresează. Un proiect, o iniţiativă, inspirate de Ambasadă sau generate de comunitate, sunt cu atât mai eficiente şi utile, cu cât sunt dezvoltate împreună de cât mai multe asociaţii. O participare comună la activităţi dedicate comunităţii cred că duce în timp la creşterea coeziunii mediului asociativ şi a comunităţii însăşi, mediu asociativ care în prezent este atomizat, şi neuniform reprezentat. Ştiu că poate fi considerată de unii o utopie, de alţii un deziderat care nu se va realiza, dar cred că trebuie încercat şi cred foarte mult în mesajele pozitive.
Sunt necesare şi evenimentele cultural-artistice, dar mi-aş dori o mai mare interacţionare cu asociaţiile profesionale (ale inginerilor, artiştilor, arhitecţilor, avocaţilor, medicilor în special), cu Liga Studenţilor Români din Italia, o interacţionare cu mediul de afaceri, pentru a avea efecte pozitive pe mai multe planuri asupra comunităţii româneşti. De asemenea, încurajez organizarea comunităţii fără implicarea Ambasadei sau a oficiilor consulare. Ar fi o dovadă de bună integrare în ţesutul societăţii italiene.
În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, constat cu tristeţe că românii noştri, cu toate că reprezintă cea mai mare comunitate străină din Italia, sunt o prezenţă minusculă în viaţa politică şi administrativă a societăţii-gazdă. Avem peste 1,2 milioane de români în Peninsulă şi abia dacă se poate vorbi de puţin peste 10-15 consilieri în localităţi de nivel comunal, fără niciun reprezentant în marile primării, în forurile provinciale sau regionale, nemaivorbind de vreun parlamentar român. Aş vedea o implicare personală şi a ambasadei în ansamblu în conştientizarea rolului pe care prezenţa unui român într-o adunare administrativă de orice nivel l-ar putea juca pentru rezolvarea problemelor cu care cetăţenii noştri se confruntă în respectiva comunitate. Trebuie, cred, să depăşim şi această mentalitate a asistenţialismului din partea instituţiilor statului.
Rep: Desigur, în afară de comunitatea de români, aveţi în vedere şi relaţiile bilaterale dintre cele două state.
George Bologan: În general activitatea diplomatică este centrată pe relaţia politico – diplomatică între două state, pe identificarea de soluţii în situaţii de criză şi creşterea nivelului de cooperare pe multiple planuri. Relaţiile bilaterale italo – române sunt extrem de solide şi nici nu ar putea fi altfel în condiţiile în care românii reprezintă cea mai mare comunitate de străini din Italia, iar în România există de asemenea, o numeroasă comunitate de italieni cu un rol important în istoria recentă a ţării noastre, dar şi în viaţa economică.
Obiectivul meu este însă de a dinamiza relaţia diplomatică, relaţia politică cu Italia; este nevoie având în vedere contextul actual în care ne găsim, contextul politic al Uniunii Europene. Doresc, de asemenea, să creştem nivelul şi frecvenţa contactelor la nivelul instituţiilor centrale, a diplomaţiei parlamentare, dar deopotrivă doresc să creştem nivelul şi frecvenţa proiectelor comune iniţiate şi finalizate de natură economică, socială şi mai ales culturală; am subliniat ”mai ales culturală”, deoarece cu ocazia vizitei preşedintelui Italiei, Sergio Mattarella la Bucureşti, acest aspect a fost deseori subliniat de către cei doi şefi de stat. Diplomaţia culturală nu trebuie neglijată pentru că ea este de fapt fundamentul celorlalte contacte şi acţiuni diplomatice. Pe diplomaţia culturală se bazează cunoaşterea reciprocă şi creşterea gradului de credibilitate.
Rep: La Roma a venit un primar nou: de 5 Stele şi în plus – femeie: Virginia Raggi. Credeţi că românii din capitala italiană vor avea de suferit din această combinaţie?
George Bologan: Nu văd de ce o femeie-primar ar fi o ameninţare la adresa cuiva. Din contră, femeile, cu sensibilitatea şi frumuseţea lor interioară, sunt mai tolerante, mai aproape de durerile şi tragediile umane. Nici apartenenţa politică a doamnei Raggi nu cred că va fi o problemă pentru românii din Roma. Este adevărat că, în actualul context de instabilitate, de frică, de nesiguranţă, cu care, din păcate începem să ne obişnuim în general, la nivel planetar auzim cuvinte rostite cu voce mai aspră. Nu românii noştri sunt însă vizaţi de aceste voci, iar în dialogul cu autorităţile italiene de orice nivel, voi sublinia – aşa cum am făcut-o şi până acum - că românii sunt o comunitate bine integrată şi un factor indispensabil al bunei funcţionări a societăţii italiene.
Rep: În multe zone din sudul Italiei au existat şi exista în continuare situaţii cutremurătoare cu care se confruntă românii: sclavagismul sau abuzurile sexuale în cazul femeilor. Veţi încerca să combateţi acest fenomen?
George Bologan: Consider că este foarte importantă prevenţia. Oamenii trebuie să ştie unde se duc. Întotdeauna am considerat că este important ca un muncitor român să aibă un contract de muncă cu angajatorul. Indiferent de termenii pe care îi stabilesc, contractul de muncă este determinant. Situaţia din sudul Italiei în general şi, în mod particular cea din Sicilia, este o problematică aparte. Din păcate, sunt cazuri în care cetăţenii români ajung să fie exploataţi de către angajatori din punct de vedere al muncii prestate, referindu-mă aici la numărul de ore lucrate, plata necorespunzătoare, precum şi condiţiile dificile de lucru în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Într-un astfel de domeniu, şi cu atât mai mult în situaţia în care eşti într-o ţară străină, principiul – aşa cum am subliniat – al prevenţiei este de departe cel mai eficient. Cetăţenii români trebuie să îşi cunoască în primul rând drepturile pe care le au în raport cu angajatorul, iar pentru aceasta Biroul ataşatului pe probleme de muncă din cadrul Ambasadei le stă la dispoziţie.
Rep: Tot mai mulţi italieni sunt interesaţi să meargă în România cu fel de fel de investiţii. Cu ce ar putea să îi ajute pe aceşti posibili investitori Ambasada României din Italia?
George Bologan: Relaţiile economice funcţionează foarte bine. Există în România un sediu al Confederaţiei Patronatelor din Italia, funcţionează Institutul de Comerţ Exterior. La Roma şi Milano, Ambasada şi Consulatul generala u două birouri de promovare economică şi comercială între cele două ţări. Într-adevăr, România este o destinaţie atractivă pentru firmele italiene care urmăresc internaţionalizarea activităţii, ca o soluţie la scăderea cererii interne din ultimii ani. Acestor antreprenori le vom veni în întâmpinare cu soluţii concrete, adaptate specificului activităţii, inclusiv în colaborare directă cu autorităţile locale din România, care consider că trebuie să acţioneze ca facilitatori ai acestor investiţii.
Rep: Dintotdeauna aţi avut un raport foarte bun cu preoţii români din Italia, indiferent de confesiune. Cât este de important rolul bisericii în comunitatea de români din Peninsulă?
George Bologan: Cele peste 200 de parohii ortodoxe române, dar şi zecile de biserici româneşti greco-catolice, romano-catolice sau neo-protestante reprezintă un sprijin pentru misiunea diplomatică a României, compensând – aş avea curajul să spun - numărul limitat de oficii consulare româneşti al un număr atât de impresionant de conaţionali. Preoţii români, pastorii cultelor neo-protestante reprezintă un partener de încredere nu doar în efortul nostru de conservare a identităţii româneşti, dar şi în ceea ce priveşte dialogul cu administraţia locală italiană. Sunt persoane cunoscute în comunităţile locale, sunt persoane respectate, sunt puncte de referinţă.
Nu de puţine ori, preoţii români din teritoriu au facilitat dialogul Ambasadei cu autorităţile locale şi au acţionat în calitate de promotori ai unei imagini corecte şi complete a României în Italia. Nu putem face abstracţie de dimensiunea spirituală a omului. Ambasada, Episcopia Ortodoxă a Italiei şi bisericile româneşti de altă confesiune colaborează strâns atât pentru menţinerea identităţii româneşti în sânul comunităţii, cât şi în vederea asigurării asistenţei acordate celor care au nevoie imediată de sprijin; şi aici mă refer la cetăţenii români care se află în închisori sau la cetăţenii care se află în situaţii sociale deosebite.
Altă direcţie în care cele două instituţii – Ambasada şi Biserica - colaborează foarte bine sunt cele de ajutorare a cetăţenilor români aflaţi într-o situaţie socială de dificultate: Ambasada oferă asistenţa consulară specifică, iar Episcopia şi parohiile, în măsura resurselor disponibile, oferă adăpost până la remedierea situaţiei sau chiar până la repatrierea persoanelor aflate în dificultate. Întotdeauna colaborarea duce la rezultate pozitive şi la exemple care să mobilizeze conştiinţele în direcţia solidarităţii de care avem nevoie în comunitate.
Rep: Sunteţi în mijlocul românilor din Italia de atâţia ani. Ce vă place la ei şi ce nu vă place?
George Bologan: Am aproape 15 ani trăiţi în Italia. O bună parte dintre aceşti ani – doresc să menţionez - am fost eu însumi un român ,,din comunitate”. Şi acest lucru se ştie. Am fost aproape de realizările multor conaţionali, i-am sprijinit în momente dificile şi am fost alături de ei.
Nu doresc să încep mandatul de ambasador încercând să găsesc aspecte negative ale compatrioţilor mei. Sincer, îmi este foarte greu să o fac. Aş prefera să vorbesc despre românii mei cu cuvinte frumoase pe care le aud - şi subliniez – le aud cu fiecare ocazie cu care stau de vorbă cu un primar, un preşedinte de provincie sau de regiune sau cu un angajator sau cu un director de şcoală, care apreciază capacitatea copiilor români. Nu au existat interlocutori - dintre cei enumeraţi mai sus - care să nu vorbească în cei mai frumoşi termeni despre cetăţenii noştri care trăiesc în oraşele din Peninsulă, care muncesc în fabricile de aici sau chiar predau şi învaţă în şcolile şi universităţile italiene.
Chiar zilele trecute, am avut onoarea de a-l întâlni pe preşedintele Italiei, Sergio Mattarella care mi-a vorbit în aceeaşi termeni despre românii din Peninsulă.
Aceasta este adevărata comunitate românească din Italia, pe care sunt onorat să o reprezint; cea a profesorilor care predau în proiectul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească sau la marile universităţi din Italia, a femeilor care îşi sacrifică ani buni din viaţă având grijă de bătrânii sau de copiii italienilor, a cercetătorilor noştri care ridică ştiinţa italiană la nivel mondial, a studenţilor şi elevilor români care mai peste tot sunt primii în colectivul în care învaţă.
Dacă aş rezuma în două cuvinte prezenţa românească în Italia aş folosi termenul de ”diamant neşlefuit”. Avem o comunitate minunată, care însă trebuie ajutată să iasă în faţă, să se impună, să-şi arate valoarea. O comunitate care se face respectată de către majoritate şi care ştie să îşi păstreze identitatea într-un context european care încurajează acest lucru. Aşa i-aş caracteriza, în puţine cuvinte, pe românii mei dragi din Italia şi nu fac afirmaţii formale; experienţa de până acum, modelul pe care l-am oferit poate să confirme acest lucru.
Rep: Ce reprezintă pentru dvs., ca ambasador, Radio România Actualităţi şi Radio România Internaţional?
George Bologan: Ca om care a lucrat în presă înaintea activităţii diplomatice înţeleg foarte bine rolul instrumentelor de comunicare socială. Pentru o persoană este important să aibă informaţiile şi analizele faptelor în aşa fel încât să-şi poată planifica viaţa. Acestea însă trebuie să fie obiective, verificate şi pe cât se poate puse în pagină într-o formă constructivă, să neutralizeze elementele negative. Instrumentele comunicaţiilor sociale sunt convins că pot contribui să stimuleze dialogul şi apropierea între persoane. Radio România Actualităţi şi Radio România Internaţional sunt punţi de apropiere ale comunităţilor de români din afară şi comunitatea din ţară. Aceasta este părerea mea.
Sursa:http://www.romania-actualitati.ro/ www.egco.ro
