Vineri a fost ziua în care Sfântul Părinte "s-a întâlnit cu durerea în diferitele sale forme”, după cum a spus într-un interviu pentru Radio Vatican părintele Federico Lombardi. Dimineață, la lagărele naziste de la Auschwitz/Birkenau, pontiful a trăit ecouri ale durerii cauzată de ură și de absurditatea celor mai teribile crime din istoria umanității. Ziua a continuat cu întâlnirea unui alt tip de suferință, cea a copiilor bolnavi, o întâlnire cu „misterul suferinței celor nevinovați”, i-am putea spune. În schimb, în cursul serii, participarea la rugăciunea Calea Sfintei Cruci cu tinerii veniți la Ziua Mondială de la Cracovia a fost „întâlnirea cu Misterul Crucii lui Cristos pentru a-i cere Lui, Cel suferind pe Cruce”, vindecarea rănilor lumii.
Amintind fragmentul din capitolul 25 al Evangheliei după Sfântul Matei: „Mi-a fost foame și mi-ați dat să mănânc; mi-a fost sete și mi-ați dat să beau; am fost străin și m-ați primit, gol și m-ați îmbrăcat; am fost bolnav și ați venit să mă vedeți; am fost în temniță și ați venit la mine”, pontiful a spus că „aceste cuvinte ale lui Isus ies în întâmpinarea întrebării care răsună de atâtea ori în inima și în mintea noastră: 'Unde este Dumnezeu?', 'Unde este Dumnezeu dacă în lume există rău, dacă în lume există oameni flămânzi, însetați, fără adăpost, refugiați, persoane evacuate? Unde este Dumnezeu, [n.n. ne întrebăm ] când persoane nevinovate mor din cauza violenței, a terorismului, a războiului? Unde este Dumnezeu când boli nemiloase rup legături de viață și de iubire? Sau [n.n. unde este Dumnezeu] când copiii sunt exploatați, umiliți sau când suferă din cauza unor patologii grave? Unde este Dumnezeu în fața neliniștii celor încercați de îndoieli și a celor chinuiți sufletește? Există anumite întrebări care nu-și află un răspuns uman. Putem doar să privim la Isus și să-l întrebăm pe El. Iar răspunsul lui Isus este acesta: 'Dumnezeu este în ei'; 'Isus este în ei, suferă în ei, identificându-se în mod profund cu fiecare în parte. El este într-atât de unit cu ei încât aproape că formează 'un singur trup'”.
Explicând că “Isus însuși a ales să se identifice cu acești frați și surori încercați de durere și de angoase, acceptând să parcurgă calea dureroasă spre Calvar”, El – murind pe Cruce – “a încredințat în mâinile Tatălui rănile fizice, morale și spirituale ale întregii umanități”.
Referindu-se la parcurgerea Căii Sfintei Cruci, prin meditarea asupra celor 14 stațiuni în cheia de lectură oferită de 14 fapte de milostenie, papa Francisc a explicat că astfel de acțiuni ne ajută “să ne deschidem milostivirii lui Dumnezeu și să cerem harul de a înțelege că, fără milostivire, o persoană nu poate face nimic. “Fără milostivire nu reușim să facem nimic, nici eu, nici tu și nici altcineva”, a spus pontiful îndemnându-ne să reflectăm asupra celor șapte fapte de milostenie trupească: a da de mâncare celor flămânzi, a da de băut celor însetați; a îmbrăca pe cei goi, a adăposti pe străini, a vizita pe cei bolnavi, a vizita pe cei închiși și a îngropa pe cei morți.
La Calea Sfintei Cruci cu tinerii adunați în parcul Błonia, din Cracovia, vineri, 29 iulie, Sfântul Părinte a amintit că faptelor de milostenie trupească le urmează faptele de milostenie spirituală: a sfătui pe cei ce sunt în îndoială, a învăța pe cei neștiutori, a mângâia pe cei mâhniți, a ierta celor ce ne-au supărat, a suferi cu răbdare nedreptatea și a ne ruga lui Dumnezeu pentru cei vii și pentru cei morți.
“În această seară, dragi tineri, Domnul vă îndeamnă din nou să fiți protagoniști în slujire, dorind să facă din voi un răspuns concret la nevoile și suferințele umanității”, le-a spus papa Francisc tinerilor, amintindu-le că lumea de azi are nevoie de bărbați și femei și, în special de tineri, care “să nu-și trăiască viața pe jumătate”, ci de tineri „dispuși să-și pună viața în serviciul gratuit al fraților celor mai săraci și mai lipsiți de apărare”.
Vineri seară, de la fereastra palatului arhiepiscopal din Cracovia, papa Francisc s-a adresat din nou tinerilor. Reparcurgând principalele momente ale zilei, pontiful s-a oprit asupra vizitei la Auschwitz-Birkenau, amintind cruzimea de nedescris exercitată asupra prizonierilor din lagărele naziste, referindu-se totodată la condițiile dificile din locurile de detenție din zilele noastre.
