Ioan Suciu s-a născut la Blaj în 4 decembrie 1907 și a murit în 27 iunie
1953 în Închisoarea de la Sighet, astăzi împlinindu-se 60 de ani de la trecerea sa la Tatăl luminilor.
După
ce toată viața sa și-a slujit biserica și patria cu mult entuziasm și
cu multă dăruire, mărturie fiind scrierile și întreaga sa viață, a fost
primul episcop greco-catolic din România arestat de autoritățile
comuniste în 1948.
După arestare, episcopul Ioan Suciu a fost purtat prin mai multe locuri de detenție
supus fiind anchetelor și groaznicelor torturi. În 1950 a fost
transferat la penitenciarul din Sighet. Aflându-se închis, alături de alți episcopi greco-catolici români, în celula 44,
s-a purtat foarte dârz, dar în 27 iunie 1953 a trecut la Tatăl.
Episcopul Suciu fusese bolnav de stomac și
i se refuzase orice îngrijire medicală, încât murise literalmente de
foame. Trupul neînsuflețit a fost aruncat într-o groapă comună, fără
sicriu... Un "cortegiu" compus dintr-un căruțaș, un sanitar și un
gardian, l-a condus pe episcopul Suciu până la groapa comună. A trăit și
a murit ca un sfânt. Mormântul din cimitirul Săracilor de pe malul Izei
a fost nivelat pentru a nu i se mai cunoaște locul. Cu adevărat a fost
„Om trimis de la Dumnezeu și numele lui era Ioan”. Nici astăzi nu se
cunoaște locul exact al mormântului. Nu a fost judecat și nu a avut
condamnare.
Astăzi, la ora 10:00 s-a celebrat o slujbă de comemorare, în Catedrala Blajului, a episcopului Ioan Suciu, mort în faimă de martir.