Imediat după luna de miere, am descoperit un om obsedat de computer și de consola sa Xbox.
Sunt căsătorită cu un bărbat dependent de jocurile video. Niciodată nu am avut curajul să spun acest lucru cu voce tare, dar acum mă chinui să rezist și să nu apăs butonul “reset”.
Nu, nu sunt căsătorită cu un adolescent, ci cu un bărbat de vârstă mijlocie și care a ținut bine ascunsă această dependență în timp ce eram logodiți.
Atunci când eram logoditiți, nu am observat această dependență. L-am cunoscut de mulți ani și nu au existat indicii că își neglijează locul de muncă sau viață socială. Imediat după luna de miere am descoperit un om veșnic conectat la computerul său ori la consola sa de jocuri video. Când îl rugam să vină la somn mă ignora, continund să se joace toată noaptea. În cele din urmă sufletul pereche a fost înlocuit de singurătate, confuzie și izolare.
Știu că există persoane care nu cred într-o astfel de dependență cu toate că studiile arată clar acest fenomen. Persoanele dependente adesea se izolează, își pierd locurile de muncă, au probleme de sănătate ori suferă de depresie.
Acum pot spune că știu un lucru: nu sunt singura soție care trece prin acest chin. Potrivit unui articol publicat în Jurnalul American de Medicină Preventivă din anul 2009, principalii fani ai jocurilor video au în jur de 35 de ani.
Realitatea este că trăiesc într-un cerc asemănător persoanelor căsătorite cu un dependent de alcool. În cazul în care trebuie să participăm la adunări sociale sau evenimente de familie, cum ar fi zilele de naștere ori ieșiri și acestea sunt prelungite prea mult, soțul meu devine irascibil, neliniștit sau chiar disperat să se întoarcă pe “câmpul său de luptă”. Nu de puține ori am fost nevoiți să plecăm mai repede și să ne cerem iertare pentru starea produsă sau chiar cazuri când acesta nu a apărut deloc la o întâlnire, lucru care este foarte neplăcut.
Trebuie să îndeplinesc toate sarcinile casnice singură. Când copii erau mici mă simțeam foarte inconfortabil atunci când trebuia să plec undeva și asta pentru că aceștia erau lipsiți de supraveghere, întrucât soțul avea căștile pe urechi, vrăjit de misiunea din joc. Am fost nevoită să negociez cu el și în cele din urmă să ajungem la consultații medicale, dar situația nu s-a schimbat.
Unii s-au întrebat de ce am continuat relația cu el. Sunt persoane care trăiesc alături de un acoolic sau de cineva egoist, violent, dar cu toții avem o cruce de purtat.
Acesta este testul meu. Trebuie oare să cad în disperare?
La jumătatea drumul dintre nebunie și trăirea în negare, am acceptat situația și nu faptul că soțul îmi distruge viața. Am preluat controlul a ceea ce pot controla: fericirea mea. Am descoperit pasiuni noi, am început să aleg, să particip alături de copii mei la diferite programe de divertisment și asta pentru că vreau o viață frumoasă. Cea mai puternică armă împotriva acestei situații a fost și este clar credința mea.
Credința vine cu speranță. În fiecare dimineață mă rog și încredințez familia Fecioarei Maria și Sfintei Monica. Mă rog pentru tărie și perseverență în iubire. Modelul Sfintei Monica a fost cel care mi-a dat putere să merg mai departe. Ea s-a rugat neîncetat pentru soțul necredincios și violent verbal, iar în cele din urmă a reușit, acesta convertindu-se pe patul de moarte.
Îmi iubesc soțul. Viața mea nu este lipsită și de momente deosebite. Prin fidelitate și rugăciune, Dumnezeu continuă să mă binecuvânteze cu anumite licăriri venite din partea persoanei cu care m-am căsătorit. Mesajul meu pentru toți aceia care se confruntă cu situații asemănătoare, indiferent de dependența partenerului, este speranța. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu bun, un Dumnezeu iertător care poate schimba chiar și cea mai dură inimă, deoarece El este singurul caee nu poate fi depășit în generozitate.
Traducere: Orian Remus Anghel