Militanţi ai aşa-numitului Stat Islamic (IS) au distrus, în dimineaţa zilei de 21 august 2015, mănăstirea catolică siriană "Mar Elian" la Qaryqatayn, aproape de Homs, construită în secolul al V-lea. Însuşi IS, reiterând o schemă propagandistă pe care din totdeauna o alătură ferocităţii, a difuzat un material video - în realitate o serie de fotografii - care arată înainte de toate profanarea bisericii, urmată de reexhumarea relicvei sfântului Elian - martirizat de romani în 285 - şi apoi distrugerea complexului istoric. Mănăstirea, considerată unul dintre centrele catolice cele mai importante din Siria, a fost reconstruită de mai multe ori în decursul secolelor şi primea în fiecare an la 9 septembrie, cu ocazia comemorării liturgice a sfântului, mii de pelerini. Responsabilul mănăstirii, părintele Jacques Mouraud, a fost răpit în luna mai, se consideră că tot de IS, şi de atunci nu există ştiri sigure despre el.
Acest nou episod confirmă furia iconoclastă a grupului jihadist. O furie care s-a pătat cu sângele lui Khaled al Asaad, 81 de ani, timp de patruzeci de ani responsabil al sitului arheologic din Palmira, tot în Siria, unul dintre cele mai sugestive din lume. IS l-a decapitat în faţa muzeului pe care l-a condus timp de decenii şi apoi i-au agăţat cadavrul de o coloană romană.
Această nouă masacrare feroce a vieţii, a culturii şi a civilizaţiei a provocat oroare în toată lumea. Despre "o acţiune cu adevărat dezgustătoare" a vorbit arhiepiscopul Mario Zenari, nunţiu apostolic în Siria, conform căruia "este pur şi simplu aberantă o asemenea atrocitate asupra unei persoane ca el şi de vârsta sa, care şi-a dedicat viaţa pentru Siria şi bogăţiile sale arheologice, patrimoniu al lumii întregi. O rană care i-a lovit pe toţi, fie din punct de vedere uman fie din cel al civilizaţiei mondiale".
Între timp, pe planul politic, la 21 august 2015, secretarul apărării din SUA, Ash Carter, a lansat un apel Turciei cerându-i să facă mai mult în lupta împotriva IS. Carter a înaintat această cerere într-o conferinţă de presă la Pentagon, subliniind că, deşi Ankara a acordat permisiunea de a folosi bazele sale pentru misiunile americane în Irak şi Siria, guvernul turc "trebuie să facă mai mult". Îndeosebi Carter a explicat că, fiind ţară vecină cu Siria şi Irak, Turcia ar trebui să facă mai mult pentru controlul frontierelor sale. De fapt adesea - a adăugat responsabilul Pentagonului - zonele frontaliere sunt folosite de IS pentru transportul de mijloace şi oameni. "Fusesem clari, am indicat guvernanţilor ceea ce trebuia făcut", a spus Carter.
Şi tot la 21 august, de la Teheran a venit o apreciere faţă de planul de pace pentru Siria prezentat în urmă cu o săptămână de Naţiunile Unite. Totuşi Teheranul a pus o condiţie de care nu se poate face abstracţie: aşa cum este susţinut şi de Moscova, preşedintele sirian Assad trebuie să fie direct implicat în soluţionarea crizei.
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
