Noul raport al Departamentului de Stat al SUA expune abuzurile contra comunității greco-catolice din România

Intr-un nou raport care relateaza starea libertatii religioase din Romania dat publicitatii pe data de 20 mai, Departamentul de Stat al SUA expune in termeni largi abuzurile, discriminarea, hartuirea, intimidarile, amenintarile si agresiunile pe care comunitatea greco-catolica din Romania le sufera din partea reprezentantilor Statului Roman si ai Bisericii Ortodoxe Romane.

Pe langa aceste actiuni, "lipsa progresului in restituirea bisericilor greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii Ortodoxe in 1948 continua sa ramana o problema semnificativa", se arata in deschiderea raportului.

Raportul vorbeste despre cadrul legal din Romania care e discriminatoriu la adresa Bisericii Greco-Catolice. Desi exista legi care reglementeaza retrocedarea proprietatilor religioase confiscate intre 1940 si 1989, Biserica Greco-Catolice este exceptata de la ele.

"O lege separata permite Bisericii Greco-Catolice sa deschida actiuni in justitie cand incercarile de a obtine restituirea proprietatilor sale prin dialog cu Biserica Ortodoxa esueaza, legea insa nu retrocedeaza bisericile automat", se mentioneaza in raport.

Raportul vorbeste si despre atitudinea unor instante de judecata care "au amanat audierile in numeroase procese intentate de Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori prelungite de apeluri sau solicitari ale Bisericii Ortodoxe de a transfera procesele la alte instante. De asemenea, instantele au hotarat in unele cazuri in favoarea Bisericii Ortodoxe pe baza faptului ca aceasta are mai multi credinciosi decat Biserica Greco-Catolica."

Chiar si dupa ce greco-catolicii castiga in instante bisericile pe care le revendica dupa ani de procese, "preotii ortodocsi in general se opun si amana restituirea bisericilor catre greco-catolici, argumentand ca fostele biserici greco-catolice au apartinut comunitatilor care le folosesc in prezent. De asemenea, preotii ortodocsi argumenteaza ca numarul redus de greco-catolici nu justifica restituirea proprietatilor greco-catolice."

Raportul relateaza cazul Casva (MS), unde "autoritatile locale au esuat sa aplice o hotarare judecatoreasca din 2010 care prevedea restituirea bisericii greco-catolice [...] cu toate ca Biserica Greco-Catolica a apelat la Presedinte, Primul-Ministru, Ministrul de Interne si Prefectul Judetului Mures ca hotararea judecatoreasca sa fie pusa in aplicare".

"In cazurile unde instantele de judecata au cerut Bisericii Ortodoxe sa retrocedeze bisericile fostilor proprietati, preotii ortodocsi in mod frecvent au instigat populatia locala sa se opuna aplicarii acestor hotarari. Autoritatile locale adesea au ezitat sa aplice asemenea hotarari, dar in unele cazuri Biserica Greco-Catolica a reusit sa le aiba aplicate dupa eforturi de durata", se arata in raport.

Exista situatii unde greco-catolicilor li se impiedica accesul in cimitir sa isi ingroape mortii cu proprii preoti. Raportul ofera ca exemplu situatia din Pesceana (VL), unde "autoritatile si preotii ortodocsi locali au continuat sa le impiedice [greco-catolicilor] accesul in cimitirul public din localitate in ciuda unei decizii a Curtii de Apel din 2009 care a hotarat ca un preot greco-catolic poate celebra servicii religioase in cimitir pentru decedatii greco-catolici". Tot la Pesceana, in luna noiembrie, preotul ortodox a instigat un grup de credinciosi ortodocsi sa agreseze verbal un grup de greco-catolici care mergeau sa se roage la mormantul unui greco-catolic.

"Cu toate ca Biserica Greco-Catolica a oferit Bisericii Ortodoxe posibilitatea ca in bisericile pe care le-a recastigat sa aiba loc slujbe religioase alternative, in cele mai multe cazuri Biserica Ortodoxa a refuzat aceste oferte", se mai arata in raport.

"Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica nu au reusit sa inceapa un dialog pentru rezolvarea disputelor patrimoniale existente, cu toate ca a existat in timpul anului un schimb de mesaje cu scopul de a ajunge la o intelegere asupra termenilor sub care un dialog poate incepe", afirma raportul Departamentului de Stat.

In concluzia raportului se mentioneaza ca oficiali ai Departamentului de Stat continua sa fie interesati de situatia Bisericii Greco-Catolice din Romania, iar "oficialii ambasadei si-au exprimat in cadrul discutiilor cu oficialii guvernului ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de retrocedare al proprietatilor religioase, cu precadere al bisericilor greco-catolice".

In incheiere, raportul mentioneaza ca "membrii Ambasadei au incurajat continuu Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica sa reinceapa dialogul in scopul reconcilierii si rezolvarii disputelor patrimoniale existente. Ambasadorul american si alti sase ambasadori s-au intalnit in luna februarie cu Patriarhul Ortodox si cativa episcopi pentru a incuraja reinceperea dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica."

Raportul integral al Departamentului de Stat poate fi accesat aici: http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/religiousfreedom/index.htm?year=2012&dlid=208358 Pana la traducerea sa oficiala in limba romana, Romanian Greek-Catholic Association pune la dispozitia publicului interesat, la sfarsitul acestui comunicat, traducerea in romana a sectiunilor din raport care au legatura directa cu comunitatea greco-catolica.

"Lecturarea acestui raport dovedeste nu numai ca Biserica Greco-Catolica este cel mai discriminat cult din Romania, dar ca impotriva comunitatii greco-catolice din Romania se poarta o politica organizata de epurare culturala si religioasa continuata si dupa caderea comunismului", a spus Pr. Chris Terhes, Presedintele Romanian Greek-Catholic Association.

"Precedentul creat de o hotarare judecatoreasca care prevede ca bunurile greco-catolice confiscate de comunisti si date Bisericii Ortodoxe nu se retrocedeaza pentru ca greco-catolicii sunt mai putini scoate Romania din randul tarilor care garanteaza dreptul de proprietate", a spus acesta. "In baza acestei hotarari, un grup de oameni poate intra oricand peste orice familie si sa-i ia casa, de exemplu, iar statul sa dea dreptate grupului daca e mai numeros."

"Din punct de vedere uman si crestin, este de neinteles de ce Biserica Ortodoxa Romana, care are zeci de mii de biserici - cateva mii construire numai in ultimii ani -, refuza sa retrocedeze bisericile greco-catolice pe care le-a primit de la comunisti. Aceasta, cu atat mai mult cu cat Biserica Greco-Catolica si-a oferit disponibilitatea de a oferi bisericile retrocedate pentru celebrari alternative comunitatilor ortodoxe astfel incat atat greco-catolicii cat si ortodocsii sa se poata ruga intr-o biserica", a spus Pr. Terhes.

Raportul Departamentului de Stat vine la cateva zile dupa ce vicepresedintele PDL Ioan Oltean a initiat un nou proiect de lege anti greco-catolic care cauta sa ingradeasca comunitatilor greco-catolice dreptul de a se adresa in justitie.

In perioada ce va urma Romanian Greek-Catholic Association va oferi detalii publice in legatura cu fiecare caz prezentat in acest raport.

International Religious Freedom Report for 2012 - Romania

Rezumat

Tendinta guvernului in materie de respectare a libertatii religioase nu s-a schimbat semnificativ pe timpul anului 2012. In unele cazuri, autoritatile locale nu au reactionat la plangerilor facute de grupuri religioase minoritare. Lipsa progresului in restituirea bisericilor greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii Ortodoxe in 1948 continua sa ramana o problema semnificativa.

S-au semnalat situatii de discriminare de catre societate din cauza apartenentei, credintei sau a practicii religioase. Au existat cazuri in care unii preoti ortodocsi au aratat ostilitate fata de grupuri religioase ce nu apartin Bisericii Ortodoxe, le-au criticat activitatile misionare si le-au oprit accesul in cimitire.

Ambasadorul american si reprezentanti ai Ambasadei s-au intalnit cu Ministerul Afacerilor Externe si Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a atrage atentia cu privire la esecul guvernului de a asigura restituirea tuturor proprietatilor religioase confiscate de fostele regimuri, fascist si comunist.

Oficiali ai Ambasadei au incurajat de asemenea Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica sa reporneasca dialogul in vederea reconcilierii.

Sectiunea I. Demografia religioasa

Conform recensamantului din 2011, populatia Romaniei este de 19 milioane. Credinciosii ortodocsi constituie 86 la suta din populatie, romano-catolicii intre 4 si 6 la suta, iar greco-catolicii sub 1 procent. Conform Bisericii Greco-Catolice si relatarilor din mass-media, iregularitatile din partea celor care au facut recensamantul au ridicat in mod artificial numarul credinciosilor ortodocsi in detrimentul altor grupuri religioase.

Sectiunea II. Situatia respectarii de catre guvern a libertatii religioase

Cadrul legal/politic

Constitutia Romaniei, precum si alte legi si politici protejeaza libertatea religioasa. Cu toate acestea, cerintele guvernului de inregistrare si recunoastere impun restrictii minoritatilor religioase.

Conform legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, nivelul de finantare de la stat este stabilit in functie de numarul de credinciosi ai fiecarui cult inregistrat la cel mai recent recensamant si de "nevoile reale" ale cultului, o prevedere vaga care lasa loc pentru interpretare. Biserica Ortodoxa primeste majoritatea acestor fonduri.

Legea prevede retrocedarea proprietatilor religioase (si proprietatilor apartinand comunitatilor etnice, inclusiv comunitatea evreiasca, care este definitiva ca atare) confiscate intre 1940 si 1989. Legea insa nu face referire la retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de catre fostul regim comunist si transferate Bisericii Ortodoxe in 1948.

O lege separata permite Bisericii Greco-Catolice sa deschida actiuni in justitie cand incercarile de a obtine restituirea proprietatilor sale prin dialog cu Biserica Ortodoxa esueaza, legea insa nu retrocedeaza bisericile automat.

Practici guvernamentale

Unele grupuri religioase minoritare au relatat ca autoritatile locale nu le-au dat autorizatie de constructie pentru lacase de cult, cu toate ca nu au avut motivatie legala pentru refuz. Biserica Greco-Catolica a afirmat ca autoritatile locale continua sa refuze eliberarea unei autorizatii de constructie, ceruta prima data in 2003, pentru o noua biserica greco-catolica in Sapanta, Maramures. Greco-catolicii atribuie aceasta amanare presiunii venite din partea Bisericii Ortodoxe.

In luna septembrie Asociatia Secular-Umanista a solicitat Ministerului Educatiei sa retraga imediat din scoli toate cartile de religie care promoveaza intoleranta si sa ia toate masurile necesare in vederea prevenirii indoctrinarii religioase. Ministerul Educatiei a raspuns ca va lucra cu Biserica Ortodoxa pentru a inlocui in anul scolar 2013-2014 cartile de religie ce promoveaza intoleranta. Asociatia a criticat intentia declarata a ministerului de a coopera numai cu Biserica Ortodoxa in schimbarea acestor manuale, si a solicitat o dezbatere publica asupra acestor subiecte.

Cartea descrie aparitia Bisericii Greco-Catolice in secolul XVIII ca rezultat al “prozelitismului catolic” si ii numeste pe Martorii lui Iehova, Bahai si Mormoni “secte” care “reprezinta o autentica amenintare pentru societate”.

In multe cazuri, minoritatile religioase nu au reusit sa isi recastige proprietatile confiscate, asa cum prevede legea.

Instantele judecatoresti au amanat audierile in numeroase procese intentate de Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori prelungite de apeluri sau solicitari ale Bisericii Ortodoxe de a transfera procesele la alte instante.

De asemenea, instantele au hotarat in unele cazuri in favoarea Bisericii Ortodoxe pe baza faptului ca aceasta are mai multi credinciosi decat Biserica Greco-Catolica. De exemplu, pe 28 martie Curtea de Apel Cluj a anulat sentinta tribunalului Baia Mare de restituire a fostei catedrale greco-catolice din Baia Mare.

Reprezentanti ai Biserici Greco-Catolice au declarat ca Guvernul nu a raspuns in mod adecvat la plangerile ce privesc restituirea proprietatilor sau discriminarea facuta de autoritatile locale. Episcopul greco-catolic de Oradea a trimis in luna aprilie scrisori primului ministru [Mihai Razvan Ungureanu – n.n.] si Patriarhului Ortodox protestand fata de esecul autoritatile locale de a aplica o hotarare definitiva si irevocabila de restituire a bisericii greco-catolice din Vasad. Datorita implicarii clerului ortodox local, credinciosii greco-catolici nu au putut intra in biserica.

Au existat plangeri conform carora unele autoritati locale s-au opus retrocedarii sau au intarziat in mod constant furnizarea de informatii referitoare la proprietatile revendicate catre Comisia Speciala de Retrocedare (CSR), obstructionand astfel procesul de retrocedare, in ciuda amenzilor prevazute de legislatie pentru astfel de intarzieri. Din 2003 pana in prezent, CSR a primit 14.814 cereri de retrocedare a proprietatilor de la cultele religioase si au retrocedat 1.554 proprietati. Cu toate acestea, CSR a retrocedat doar 133 dintre cele 6.723 de proprietati solicitate de Biserica Greco-Catolica, iar in unele cazuri autoritatile locale au amanat aplicarea ori nu au facut nici un pas in vederea aplicarii deciziilor.

Autoritatile locale au esuat sa aplice o hotarare judecatoreasca din 2010 care prevedea restituirea bisericii greco-catolice din Casva, cu toate ca Biserica Greco-Catolica a apelat la Presedinte, Primul-Ministru, Ministrul de Interne si Prefectul Judetului Mures ca hotararea judecatoreasca sa fie pusa in aplicare.

In localitatea Pesceana, comunitatea greco-catolica infiintata in 2005 a continuat sa se confrunte cu discriminarea si hartuirea. Membrii comunitatii greco-catolice au afirmat ca autoritatile si preotii ortodocsi locali au continua sa le impiedice accesul in cimitirul public din localitate in ciuda unei decizii a Curtii de Apel din 2009 care a hotarat ca un preot greco-catolic poate celebra servicii religioase in cimitir pentru decedatii greco-catolici.

Unele grupuri religioase au afirmat ca autoritatile in general permit numai Bisericii Ortodoxe un rol activ in deschiderea anuala de ceremonii in scoli sau alte evenimente comunitare. Preotii greco-catolici din Transilvania au afirmat ca ei nu sunt niciodata invitati de autoritatile locale.

Sectiunea III. Situatia respectarii libertatii religioase de catre societate

Au existat informatii cu privire la discriminarea de catre societate din cauza apartenentei, credintei sau practicilor religioase.

Biserica Greco-Catolica a raportat ca in multe localitati preotii ortodocsi au hartuit si intimidat credinciosii greco-catolici.

In zonele rurale, greco-catolicii au relatat ca preotii ortodocsi folosesc amenintari si alte forme de intimidare pentru a opri oamenii sa devina membrii ai Bisericii Greco-Catolice.

In luna noiembrie preotul ortodox din Vintere (Bihor) a refuzat sa se supuna unei hotarari judecatoresti care le permitea greco-catolicilor sa se roage in fosta lor biserica si a facut presiuni asupra satenilor pentru a nu-si declare afilierea la Biserica Greco-Catolica. In cele din urma autoritatile au aplicat hotararea judecatoreasca.

Cu toate ca legea permite grupurilor religioase sa aiba acces in cimitirele care apartin altor culte, preotii ortodocsi au interzis in unele locuri minoritatilor religioase accesul in cimitire.

Membrii unor minoritati religioase, inclusiv Biserica Greco-Catolica si comunitatea Bahai, au relatat ca preotii ortodocsi nu permit inmormantarea decedatilor ne-ortodocsi in cimitirele confesionale ortodoxe sau in cimitirele publice (adesea tratate  de catre preotii ortodocsi ca fiind cimitire confesionale) pana cand anumite conditii nu au fost indeplinite: inmormantarea trebuia sa aiba loc in sectiuni izolate ale cimitirului sau preotii ortodocsi sa fie cei care fac inmormantarea.

In luna noiembrie un preot ortodox a instigat credinciosi ortodocsi sa abuzeze verbal un grup de greco-catolici din Pesceana in timp ce acestia se indreptau sa se roage la mormantul unui greco-catolic.

Preotii ortodocsi in general se opun si amana restituirea bisericilor catre greco-catolici, argumentand ca fostele biserici greco-catolice au apartinut comunitatilor care le folosesc in prezent. De asemenea, preotii ortodocsi argumenteaza ca numarul redus de greco-catolici nu justifica restituirea proprietatilor greco-catolice.

Tensiunile au continuat in localitatile unde Biserica Ortodoxa a refuzat sa se supuna hotararilor judecatoresti care cer restituirea, sau unde Biserica Greco-Catolica a initiat procese pentru restituire.

In cazurile unde instantele de judecata au cerut Bisericii Ortodoxe sa retrocedeze bisericile fostilor proprietati, preotii ortodocsi in mod frecvent au instigat populatia locala sa se opuna aplicarii acestor hotarari. Autoritatile locale adesea au ezitat sa aplice asemenea hotarari, dar in unele cazuri Biserica Greco-Catolica a reusit sa le aiba aplicate dupa eforturi de durata.

Greco-catolicii au reintrat in cele din urma in posesia bisericii din Vasad pe 3 mai, urmand refuzuri repetate ale autoritatilor locale sa aplice o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Pe 9 august greco-catolicii din Sisesti, Maramures, au reintrat in posesia bisericii din localitate dupa o batalie de 13 ani in justitie. Preotii ortodocsi, insa, au scos toate icoanele greco-catolice si alte obiecte religioase din biserica inainte sa o predea.

In localitatea Budesti, pe 29 octombrie, comunitatea greco-catolica a reintrat in posesia bisericii dupa ce 20 de ani s-a rugat in case particulare.

Cu toate ca Biserica Greco-Catolica a oferit Bisericii Ortodoxe posibilitatea ca in bisericile pe care le-a recastigat sa aiba loc slujbe religioase alternative, in cele mai multe cazuri Biserica Ortodoxa a refuzat aceste oferte.

Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica nu au reusit sa inceapa un dialog pentru rezolvarea disputelor patrimoniale existente, cu toate ca a existat in timpul anului un schimb de mesaje cu scopul de a ajunge la o intelegere asupra termenilor sub care un dialog poate incepe.

Sectiunea IV. Politica Guvernului Statelor Unite

Ambasadorul si alti oficiali ai Ambasadei s-au intalnit regulat cu oficiali ai guvernului si lideri religiosi pentru a discuta aspecte legate de libertatea religioasa. Reprezentanti ai Ambasadei, impreuna cu oficiali ai Departamentului de Stat care au vizitat Romania, s-au intalnit cu Secretariatul de Stat pentru Culte si Ministrul Afacerilor Externe pentru a discuta libertatea religioasa, rolul Secretariatului pentru Culte in viata religioasa a tarii si aspectele legate de disputa patrimoniala dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica.

Oficialii ambasadei si-au exprimat in cadrul discutiilor cu oficialii guvernului ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de retrocedare al proprietatilor religioase, cu precadere al bisericilor greco-catolice.

Ambasadorul, oficiali ai Ambasadei si oficiali ai Departamentului de Stat s-au intalnit regulat cu lideri ai Bisericii Greco-Catolice pentru a discuta relatia dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica, cazuri de discriminare de la nivel local si relatia cu guvernul de la nivel central. Oficiali ai Ambasadei s-au intalnit de asemenea regulat cu reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe pentru a discuta relatia dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica.

Membrii Ambasadei au incurajat continuu Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica sa reinceapa dialogul in scopul reconcilierii si rezolvarii disputelor patrimoniale existente. Ambasadorul american si alti sase ambasadori s-au intalnit in luna februarie cu Patriarhul Ortodox si cativa episcopi pentru a incuraja reinceperea dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica.

sursa: rogca.org