Cerurile spun mărirea lui Dumnezeu
Și bolta cerească vestește lucrarea mâinilor Sale.
Ziua încredințează zilei următoare povestirea,
Și noaptea îi transmite nopţii ce vine vestea.
Fără graiuri, fără cuvinte,
Fără să se audă vreun sunet
Se răspândește în tot pământul vestirea lor,
Și până la marginile lumii mesajul lor.
Acolo a pus lăcaș soarelui,
Și el iese ca un mire din cămara sa,
Se bucură ca un uriaş,
Care aleargă pe drumul lui.
Răsare de la o margine a cerului,
Și drumul său ajunge la cealaltă margine;
Nimic nu se ascunde de căldura lui.
Legea Domnului este neprihănită: întărește sufletele;
Mărturia Domnului este credincioasă: înţelepţeşte pruncii;
Deciziile Domnului sunt drepte: veselesc inima;
Porunca Domnului este strălucitoare: luminează ochii.
Frica de Domnul este curată: rămâne în veacul veacului.
Raționamentele Domnului sunt adevărate: toate sunt îndreptățite;
Sunt dorite mai mult decât aurul şi decât piatra cea de mare preţ;
Sunt mai dulci decât mierea şi fagurele.
Și robul Tău le păzeşte;
Cel ce le observă are răsplată multă.
Greşelile cine le va pricepe?
De păcatele ascunse curăţeşte-mă
Și de orgoliu mântuiește-l pe robul Tău,
Ca să nu mă stăpânească;
Atunci voi fi fără prihană
Și nu voi avea păcat grav.
Să-Ți fie bineplăcute cuvintele gurii mele,
Cugetul inimii mele va fi pururea înaintea Ta,
Doamne, Ajutorul meu şi Mântuitorul meu.
Cerurile spun mărirea lui Dumnezeu și bolta cerească vestește lucrarea mâinilor Sale. Sf. Atanasie al Alexandriei spune că Psalmii sunt ca o grădină care transformă în cântec tot ceea ce este anunțat de Dumnezeu în celelalte cărți ale Sfintei Scripturi. Așa este de exemplu primul verset al Psalmului care reia tema creației narată în Cartea Facerii.
Acolo a pus lăcaș soarelui. Soarele este considerat adesea în Sf. Scriptură ca o imagine a Mântuitorului: soarele dreptății. Aici ne este dat după scrierile lui Eusebiu, de model, ca învățător, pentru că ascultă întru toate legii creației pusă în el de Dumnezeu.
Pr. Gabriel Buboi, Rectorul Colegiului Pontifical Pio Romeno
