În ziua cinstitului şi măritului praznic al Înălţării Domnului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos, credincioşii parohiei Crucişor (SM) s-au rugat alături de pr. Dorin Soponar ‒ păstorul  lor sufletesc ‒ Sfânta Liturghie pentru prima dată după 67 de ani în biserica din zona Moara Borşei. Zidită în piatră şi datând din anul 1883, biserica închinată Naşterii Preacuratei, a constituit obiect de litigiu în cadrul unui proces de lungă durată.

Înscrierea dreptului de proprietate al Parohiei greco-catolice Crucişor asupra bisericii datează din 1906,  aceasta neschimbându-şi proprietarul nici după desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice prin Decretul 358/1948 întrucât întăbularea nu fost în niciun fel rectificată, anulată sau modificată de către vreo altă entitate cu personalitate juridică. Parohia greco-catolică Crucişor nu a pierdut astfel niciodată dreptul de proprietate asupra locaşului de cult revendicat, ci doar posesia acestuia prin violenţa şi abuzului Statului comunist. Mai mult,  rămâne de neclintit principiul juridic conform căruia dreptul de proprietate este un drept fundamental, proprietatea neputând fi pusă în discuţie în baza criteriilor numerice prin cantitate

Prin decretul Lege nr. 9/1989 a fost abrogat Decretul nr. 358/1948, iar ulterior prin Decretul Lege nr. 126/1990 a fost recunoscut oficial cultul greco-catolic şi implicit  personalitatea juridică  şi posibilitatea legală de a întreprinde toate demersurile pentru dobândirea bunurilor confiscate.

În temeiul dreptului la proprietate şi al dreptului la un proces echitabil  drepturi sacrosante stipulate de Constituţia şi sistemul legislativ al României precum şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului  – s-au parcurs toate etapele procesuale prevăzute de legislaţia Statului român concluzionându-se cu punerea în posesie a parohiei greco-catolice cu locaşul de cult.  Astfel, prin ducerea la bun sfârşit a unui proces, Statul recunoaşte, îşi asumă şi corectează un abuz istoric faţă de o Biserică care a contribuit în mod esenţial la formarea şi păstrarea identităţii poporului român, la făurirea unităţii naţionale.

Existenţa pe teritoriul aceleiaşi localităţi a două biserici – ambele aflate în proprietatea, iar nu în folosinţa comunităţii greco-catolice din Crucişor – a constituit şi constituie motiv de speranţă că e posibilă  slujirea alternativă înfăptuită „pentru pacea  a toată lumea, pentru bunăstarea lui Dumnezeu biserici şi pentru unirea tuturor”.

Biroul de Presă al Eparhiei de Maramureș