Biblia de la Blaj a fost tradusă din limba greacă de Samuel Micu Clain, reprezentant al Şcolii Ardelene. Aproape trei a muncit cel care pe acea vreme era prefect de studii la Colegiul Sfânta Barbara din Viena. Din acest motiv, traducerea Cărţii Sfinte mai poartă denumirea de Biblia lui Clain.
„Samuil Micu este cel care s-a încumetat la 1783 să reformuleze, să reitereze această lucrare monumentală, să o traducă aproape din temelii și să o dea românilor", povesteşte Silviu Sana, bibliotecar.
Traducerea a apărut în momentul în care românii din Transilvania duceau lipsă de o Biblie care să fie a lor, tradusă de unul dintre ei și pe înțelesul lor.
„Pentru noi, Biblia, pentru români este cea care cu adevărat ne unește. Întotdeauna Biblia nu a făcut altceva decât să ne pună împreună: ortodocși, greco catolici, catolici, baptiști, protestanți. Acest rol fundamental este cel care ne dă sensul normalului", consideră PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea.
„Consider că în Biblie este cuvântul viu al lui Dumnezeu și acolo unde este Biblie, acolo e și hrană pentru suflet."
Biblia de la Blaj poate fi admirată în cadrul unei expoziții aniversare deschisă la Oradea cu ocazia zilei bibliotecarului.
„Evenimentul se înscrie în seria acelor manifestări care își propun să aducă în fața cititorilor cărți de mare valoare pe care le are biblioteca județeană", susţine Ligia Mirișan, directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai" Oradea.
Pe lângă Biblia de la Blaj, orădenii mai pot vedea la parterul bibliotecii și alte exemplare ale Cărţii Sfinte tipărite de la 1543 încoace. Cea mai recentă apariție este mica Biblie a episcopului martir greco-catolic Ioan Suciu, care a apărut la Oradea în 1941.
